Politici de Sanatate

Prof. dr. Carmen Orban: ”Vreau ca pacienții români să primească servicii medicale de calitate și la timp în spitalele și centrele medicale din România”

20 decembrie
11:28 2024
Prof. dr. Carmen Orban: ”Vreau ca pacienții români să primească servicii medicale de calitate și la timp în spitalele și centrele medicale din România”

Sănătatea publică se confruntă adesea cu provocări semnificative care îi afectează eficacitatea și durabilitatea. ”Sunt provocări care țin de constrângerile financiare, alocarea resurselor, inegalități în ceea ce privește accesul la servicii medicale și medicamente, limitări ale infrastructurii, îmbătrânirea populației și, mai nou,  chiar război la granițe. Abordarea acestor provocări necesită strategii complexe, reforme politice și de sistem care să aibă în vedere investiții sporite, dezvoltarea forței de muncă, un accent mai mare pe tehnologie și îngrijirea preventivă. Colaborarea dintre furnizorii de asistență medicală și comunități este, de asemenea, esențială pentru soluții durabile”, a explicat prof. dr. Carmen Orban, consilier de stat, Cancelaria prim-ministrului.

 

Care au fost provocările anului 2024 pentru dumneavoastră, în calitate  de consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului?

Privind în urmă, pot spune cu mândrie că, alături de colegii mei,  am fost o echipă frumoasă la Cancelaria Prim-ministrului. Am muncit împreună cu dedicare, fiecare dintre noi având un singur scop: să îmbunătățim viața românilor. Sistemul public de sănătate trebuie să asigure accesul la servicii medicale pentru toate persoanele, indiferent de statutul socio-economic.

Au fost multe situații complexe și complicate cu care ne-am confruntat și cu care sistemul medical se confruntă în continuare. De la rezistența antimicrobiană, consumul excesiv de antibiotice, boli cronice ca diabetul, bolile oncologice și cele cardiovasculare care au nevoie în permanență de modificarea strategiilor de abordare pentru a putea face față nevoilor actuale.

Dar eu aș vrea să subliniez, dacă îmi permiteți, câteva din lucrurile pe care am reușit să le facem.

Fără a mai aminti toate urgențele care au trebuit rezolvate rapid, am urmărit cu prioritate mai multe direcții esențiale, iar cea mai importantă dintre acestea a fost să răspundem nevoilor acute de investiții în sănătate.

Sunt investiții fără precedent, care vor schimba faţa sistemului medical. În fiecare județ al țării avem, în acest moment, investiții masive ce vor transforma spitalele, ambulatoriile de specialitate, cabinetele medicilor de familie, centrele comunitare în unități care să răspundă nevoilor pacienților și personalului medical.

Doar în PNRR sunt prevăzute peste două miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii sistemului sanitar românesc. Din această primăvară a început construcția a trei spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova. În paralel, au început să se construiască și să se modernizeze spitalele județene, dar și să  se doteze cabinetele medicilor de familie. Se cumpără echipamente medicale pentru ambulatoriile de specialitate. Și tot cu fonduri din PNRR a început procesul de digitalizare a spitalelor, a caselor de asigurări de sănătate, dar și a Ministerului Sănătății și unităților din subordine. În total, se investesc 745 de milioane de lei în peste 200 de proiecte de digitalizare a spitalelor din țară.  Și toate acestea pentru creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate, optimizarea managementului, planificarea resurselor umane și reducerea erorilor. Alte 7 miliarde de lei sunt alocate pentru spitale noi și moderne, echipate și dotate la cele mai înalte standarde.

Pe lângă investițiile în infrastructură, a mai existat o provocare – resursa umană. Guvernul a deblocat angajările pentru aproximativ 13.000 de posturi vacante din spitale și serviciile de ambulanță. Și este evident că trebuie să continue preocuparea pentru a aduce personal medical în zonele unde acesta nu există. Din fericire, însă, migrația profesioniștilor este pe un tren descendent, dar asta nu înseamnă că nu mai trebuie lucrat la soluții inteligente stimulative pentru îmbunătățirea calificării profesionale.

Noi am răspuns nevoilor pacienților prin asigurarea finanțărilor corespunzătoare pentru derularea programelor de sănătate și aprovizionarea cu medicamente, prin asigurarea finanțărilor necesare investițiilor, prin asigurarea resursei umane calificate.

Anul acesta, am reușit o premieră care era așteptată. Am fost implicată în coordonarea unui grup de specialiști care au elaborat un set coerent de politici și acțiuni proiectate pentru a depăși cele mai importante provocări cu care se confruntă domeniul.

După un efort de aproape 6 luni, împreună cu reprezentanți din peste 25 de structuri reprezentative a fost redactat Planul de acțiune în domeniul sănătății mintale (2024-2029).

Pentru puterea executivă, judecătorească, autoritățile autonome, structurile independente relevante domeniului sănătății mintale, structurile profesionale și societatea civilă au fost stabilite o serie de măsuri necesare executării unor hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul sănătății mintale cu privire la România, acestea presupunând complementaritate.

Efortul a fost unul semnificativ, problematica fiind puternic transsectorială și presupunând abordarea unor teme complexe și care vizează soluții pe termen mediu și lung – abordări strategice, măsuri legislative, modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea condițiilor materiale din unele spitale, politici adecvate de resursele umane, formare profesională, colaborarea inter-instituțională, etc.

Au fost aproape 20 de reuniuni din care am învățat cu toții și ne-am format o imagine de ansamblu din perspectiva respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mintală în România. Îi felicit și le mulțumesc foarte mult tuturor celor implicați.

Dacă vorbim de provocări, aș aminti, spre exemplu, rezistența antimicrobiană pentru că este un subiect complex, cu impact direct și răspândit la scară largă. Nu numai în România avem de-a face cu  rezistența la antimicrobiene, care constituie o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătate la nivel mondial, iar combaterea rezistenței la antimicrobiene este complicată. Sunt dificil de aplicat în practică măsuri adecvate de prevenire și control al infecțiilor. De asemenea, este dificilă utilizarea prudentă a antimicrobienelor existente (pentru tratarea atât a oamenilor, cât și a animalelor), altfel spus, utilizarea corectă a medicamentului adecvat și numai atunci când este necesar.  Consumul de antibiotice irațional stă la baza apariției în mare parte a acestei rezistențe a microorganismelor. Ne îndreptăm spre zilele în care antibioticele nu vor mai avea efectul scontat în tratamente. Mai mult, nicio nouă clasă de antibiotice nu a mai fost descoperită de mulți ani. De aceea este foarte importantă dezbaterea pe acest subiect, educarea profesioniștilor pentru prescrierea antibioticelor, dar și educarea publicului privind consumul de antibiotice și nu în ultimul rând, educarea celor care eliberează antibiotice în farmacii.

De asemenea, aș vrea să subliniez câteva aspecte sociale în care m-am implicat ce țin  de violența împotriva femeilor și violența domestică, care rămân printre cele mai des întâlnite încălcări ale drepturilor omului astăzi în lume. Este cât se poate de clar că  sunt  încălcări ale drepturilor fundamentale la viață, la siguranță și securitate, la libertatea împotriva torturii și tratamentului inuman și degradant și la libertatea împotriva discriminării. Efectele lor depășesc granițele vătămărilor fizice și ale problemelor psihologice. Ele au un impact asupra sănătății victimelor, asupra bunăstării familiilor și asupra situației economice a țării în ansamblu. Violența împotriva femeilor și violența domestică reprezintă fenomene larg răspândite, care sunt în continuare învăluite de tăcere și sub-raportate. De aceea, lupta împotriva acestor fenomene se poate realiza prin unitatea dintre autorități, societate civilă, media, victime.

O altă provocare de sănătate publică rămâne lupta împotriva ucigașului tăcut-diabetul. Peste 10% din populația României suferă de o formă de diabet. Cifrele sunt mari deja și în creștere constantă. Lupta cu diabetul este una complicată,  deoarece această boală nu vine singură, ci este adesea însoțită de alte boli cronice care, în timp, slăbesc organismul.  Diabetul se mai numește și „ucigașul tăcut” pentru că se poate dezvolta fără simptome, nu doare și de aceea este depistat în stadii avansate. Este una dintre cele trei patologii majore din domeniul bolilor transmisibile, alături de bolile oncologice și cele cardiovasculare și cerebrovasculare. Am spus, de câte ori am avut ocazia, că  se impune o acțiune pe două paliere în luptă cu această boală perfidă: pe de o parte informarea publicului pentru o viață sănătoasă și prevenția pentru depistarea în stadii incipiente și, pe de altă parte, îmbunătățirea calității vieții pacientului diabetic prin tratamente de ultimă generație și monitorizare. Politicile publice de informare şi prevenţie pot reduce creşterea numărului pacienţilor cu diabet din România. Deci prioritățile de politică publică pentru acest domeniu trebuie să se îndrepte către 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗲𝗳𝗼𝗿𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗿𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶𝗿𝗲𝗮 și 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗼𝗹𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗮𝗯𝗲𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶. Și aici, având în vedere amploarea fenomenului, este necesar un cadru legislativ dedicat pentru un program de prevenție. Informarea populației privind modul de prevenire a diabetului și complicațiile sale poate reprezenta una dintre cheile aceste lupte. Este clar că prevenţia trebuie să înceapă din copilărie pentru că deprinderile sănătoase se dobândesc în copilărie. Ne dorim generații care să fie cât mai sănătoase, care să aibă nevoie de cât mai puține servicii medicale, nu de cât mai multe servicii medicale și ca să avem acest rezultat, trebuie să educăm copiii în acest sens. Este o provocare, ținând cont de tentațiile care ne înconjoară, nu este ușor, dar este responsabilitatea noastră, a medicilor, dascălilor și părinților. Campaniile susținute pentru creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la această afecțiune trebuie duse în stradă, printre oameni și în școli, printre copii. Alimentația nesănătoasă de tip fast-food, lipsa activităților fizice, stresul, poluarea excesivă sunt doar câteva din cauzele care astăzi au făcut ca diabetul să se răspândească. Este important să încercăm prevenirea și controlul diabetului, prin metode naturale – un stil de viaţă corespunzător, alimentația sănătoasă, mişcarea şi renunţatul la fumat. În ceea ce privește tratamentul, creșterea accesului pacienților la medicamente prin introducerea de noi molecule în listele de medicamente compensate și gratuite și dezvoltarea programului național curativ trebuie să rămână priorități constante. În prezent, programul național de diabet zaharat reprezintă „cel mai mare program curativ” din țara noastră, cu cei mai mulți pacienți tratați. Guvernul României este un partener real și responsabil, iar ușa este deschisă permanent pentru dialog și identificarea soluțiilor cele mai bune pentru pacienți și familiile lor!

 

Care ar fi prioritățile momentului pentru sistemul public de sănătate?

Continuarea proiectelor de investiții în Sănătate începute de actualul guvern. Mi se pare esențial pentru dezvoltarea și schimbarea sistemului medical.

Continuarea investiției în resursa umană din sistem. Pentru că degeaba vom avea spitale moderne și dotate la standarde europene dacă nu vom avea cu cine să le populăm.

Cred sincer că relația pacient-medic trebuie să fie o preocupare permanentă a asistenței medicale responsabile. Siguranța pacientului în toate formele ei trebuie să fie preocuparea principală din sistemul medical.

Și, sigur, asigurarea tratamentului egal și accesul la medicamente pentru toți pacienții trebuie să reprezinte o prioritate constantă. Cine mă cunoaște știe că sunt un om al faptelor, atât pentru pacienți, cât și pentru întreg sistemul medical românesc. Întotdeauna voi fi în slujba și sprijinul pacienților și voi susține toate inițiativele și demersurile care oferă pacienților acces rapid și facil la servicii medicale de calitate așa cum merită, în calitate de cetățeni europeni.

Ca priorități, aș mai aminti digitalizarea și dezvoltarea profesională. Digitalizarea, telemedicina, inteligența artificială vor deveni dominante în viitorul apropiat în sistemul de sănătate. Digitalizarea reprezintă deja o forță motrice în transformarea peisajului asistenței medicale, revoluționând modul în care serviciile medicale sunt furnizate, gestionate și experimentate. De la digitizarea înregistrărilor pacienților până la integrarea inteligenței artificiale (AI) și a telemedicinei, sectorul sănătății trece printr-o schimbare tehnologică profundă care deține promisiunea unor rezultate îmbunătățite pentru pacienți, eficiență sporită și o abordare mai centrată pe pacient. Nimic nu va mai exista fără aceste componente care deja sunt din ce în ce mai prezente în procesul de acordare a serviciilor medicale de îngrijire.

În ceea ce privește dezvoltarea profesională, colegii noștri mai tineri cu siguranță vor avea alte oportunități decât am avut noi în a interacționa şi a furniza servicii medicale de calitate superioară. Creșterea calității actului medical, îmbunătățirea calității vieții pacienților, scăderea presiunii timpului care momentan afectează personalul medical, eficientizarea costurilor sunt doar câteva din beneficiile digitalizării sistemului. Eu îi încurajez pe toți tinerii medici să se implice în programe și proiecte care vor aduce beneficii pacienților și vor ușura munca celor care lucrează în sistem. Guvernul României, prin instituția de resort, a început,  din fonduri PNRR procesul de digitalizare a spitalelor, a caselor de asigurări de sănătate, dar și a Ministerului Sănătății și unităților din subordine. În total, investim 745 milioane de lei în peste 200 de proiecte de digitalizare a spitalelor din țară. Scopul este simplu: creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate, optimizarea managementului, planificarea resurselor umane și reducerea erorilor. Sunt încrezătoare că aceste investiții istorice vor aduce sistemul medical mai aproape de cererile și nevoile pacienților.

 

Ați amintit de cadrul legislativ. Ca viitor senator în Parlamentul României, veți avea prilejul să vă implicați și în activitatea legislativă care vine, astfel,  să completeze experiența dobândită în latura executivă, în calitate de consilier al premierului. Aceasta înseamnă noi provocări?

Cu siguranță! Dar afecțiunea medicală, boala, nu are culoare politică. Bolnavul nu e membru de partid. Suferința nu are ideologie, este doar suferință care trebuie vindecată.  Eu cu această credință am intrat în politică. Și această credință vine din 35 de ani de muncă în săli de spitale. Unde singurul gând al pacientului este să plece sănătos acasă. Nu e nimic politic în această realitate. Doar dorința umană de a fi din nou întreg între ai tăi. Ce vreau eu să fac? Vreau ca pacienții români să primească servicii medicale de calitate și la timp în spitalele și centrele medicale din România.  Dacă asta e politică, perfect! Mă voi implica!

Eu voi continua să mă dedic îmbunătățirii sistemului de sănătate și să mă asigur că tot mai mulți pacienți primesc îngrijirea de care au nevoie, că sunt tratați bine și la timp.

Este obligatoriu să avem o nouă lege a Sănătății care să răspundă nevoilor actuale ale pacienților și personalului medical. O lege din 2006 care are nenumărate modificări și completări nu cred că mai poate să răspundă unui sistem medical modern și actual. Împreună cu noii mei colegi vom începe să lucrăm la o lege nouă echilibrată și actualizată.

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: