Politici de Sanatate

Produsele cosmetice riscuri, beneficii, tendințe

13 iulie
13:19 2018
Produsele cosmetice riscuri, beneficii, tendințe

Interviu cu dr. Vlad Voiculescu,  Medic specialist Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”.  Autor: Roxana Maticiuc

 

Protocoalele de tratament pentru cancerele cutanate, medicina personalizată, elixirul tinereții fără bătrânețe, conservanții din produsele de frumusețe, reglementarea produselor cosmetice, creme „gata făcute” versus cele obținute în laboratorul farmaciilor – sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute împreună cu medicul dermatovenerolog Vlad Voiculescu în interviul următor.

Se pune tot mai mult accentul pe medicina personalizată. În ceea ce privește farmaciile, este aceasta doar o tendință sau este cea mai bună soluție?

Esența unei farmacii înseamnă cunoașterea substanțelor cu care se lucrează și înseamnă știința de a combina aceste substanțe astfel încât ele să vină în beneficiul pacientului. Farmacia este practic un laborator, iar aceste laboratoare sunt din ce în ce mai puține în ziua de astăzi. Ca dermatolog, recomand deseori rețete care se fac în laborator. Cred că în jur de 40 la sută din prescripțiile mele sunt bazate pe preparate magistrale. Din fericire, în jurul centrelor dermatologice mari există farmacii cu laborator propriu, deci deocamdată sunt liniștit. Există câteva farmacii în București care au venit cu un sistem nou, care s-au reinventat și cred că ele vor avea succes pe termen lung. Ele reușesc atât să combine aproape orice fel de substanțe (evident, dintre cele disponibile pe piață și care se pot amesteca în siguranță între ele), cât și să le pună în diverse vehicule și forme de prezentare, astfel luând naștere o variata gamă de produse, de la creme pentru aplicare cutanată până la ovule pentru aplicare internă.

Sunt mai sigure preparatele făcute în laborator?

În general, preparatele magistrale nu conțin coloranți și parfumuri, adică tocmai acei excipienți care pot genera efecte adverse, pentru că sunt prescrise țintit și sunt făcute în cantități precise, ceea ce înseamnă că pacientul va termina produsul într-o perioadă relativ scurtă. Din acest motiv, nu este nevoie nici de folosirea conservanților, o altă categorie de substanțe controversată.

Prescrieți rețete magistrale pentru că nu găsiți produse gata făcute, care să conțină exact ceea ce vă doriți, sau aveți și alte motive? Sunt mai eficiente aceste produse?

În momentul de față, găsim în piață o gamă extrem de largă de produse, mai ales pentru terapiile topice (locale). Acestea acoperă mult peste 90 la sută din nevoile noastre terapeutice. Dar prescrierea unui preparat magistral înseamnă o posibilitate mai mare din partea medicului de a controla ce ingrediente sunt folosite și în ce concentrații. De exemplu, ureea în concentrație de 10-15 la sută are efect emolient, hidratează pielea. Ureea peste 20-25 la sută are efect keratolitic, adică topește straturile de piele în exces. O concentrație a ureei de peste 40 la sută se folosește pentru tratamentul formațiunilor intens keratinizate, precum durioamele (bătături), verucile plantare (negi), keratozele seboreice etc. Astfel, medicul poate controla foarte bine, prin prescripția magistrală eliberată, concentrația substanțelor utilizate din produsul recomandat și, în consecință, efectul terapeutic al acestora, de la caz la caz. Prin urmare, aceste produse pot fi mai eficiente decât produsele gata preparate, în anumite condiții.

Cum ar trebui să privim produsele cosmetice pe care scrie că sunt făcute din ingrediente bio sau eco? S-a dezvoltat o întreagă industrie de acest gen.

Trebuie avut în vedere că, nu de puține ori, toată această strategie de marketing cu produse bio sau eco poate fi o mare păcăleală. Iar totul decurge din încercarea maximizării profiturilor și din dorința de a atrage un număr cât mai mare de clienți. Omul, în general, este o ființă care are nevoie de schimbare, cel puțin la nivel superficial. Aici este un paradox: omul se schimbă frecvent la nivelul dorințelor superficiale, dar la nivel profund, prea puțin. Piața, prin urmare, se adaptează acestor nevoi și încearcă să vină mereu cu ceva aparent nou, însă în realitate este dificil și, mai ales, costisitor să aduci o adevărată noutate. Teoretic, direcția produselor eco/bio pare una bună pentru că aceste produse ar trebui să conțină ingrediente cât mai naturale, dar în practică este foarte greu de verificat originea ingredientelor sau de urmărit ca acestea să nu se contamineze cu alte substanțe în procesul de producție și, în final, ar trebui să îi credem pe producători pe cuvânt.

De ce anume ar trebui să ținem cont atunci când alegem un produs cosmetic?

Este bine să știm care sunt compușii alergenici care pot crea probleme. De asemenea, este bine să te cunoști foarte bine pe tine însuți, care este reactivitatea pielii tale și care sunt bolile de care suferi. Astfel, este important să știi dacă ești alergic (și, dacă este posibil, la ce anume), dacă ai suferit sau suferi de dermatită atopică, dacă ai astm bronșic, rinită alergică, conjunctivită, sinuzită cronică, psoriazis etc. Practic, existența unui context alergic trebuie să ne orienteze către folosirea produselor dermatocosmetice, deci spre produse care nu ar trebui să schimbe compoziția pielii sau textura ei și care conțin cât mai puțini excipienți precum coloranți, conservanți sau parfum. Dacă alegem totuși un produs cosmetic, ar trebui să ne uităm pe etichetă și să alegem acele produse care conțin cât mai puține ingrediente, pentru a limita cât mai mult riscul unor reacții alergice. În plus, este de evitat folosirea produselor de care nu avem strictă nevoie. Pentru anul 2017, se estima că femeia obișnuită folosea zilnic, în medie, 12 produse cosmetice de îngrijire personală, având, în medie, 168 de substanțe chimice diferite. Oare nu se pot obține aceleași efecte sau efecte similare cu mult mai puține produse? Iată o întrebare la care merită reflectat. Un produs dermatocosmetic implică cercetare, studii de siguranță și, prin urmare, un cost de producție mai mare. Astfel, există persoane care nu își permit să folosească această categorie de produse. Apoi, se știe că alergiile sunt într-o continuă creștere. Aproximativ unu din cinci oameni are diateză atopică, această predispoziție către alergii. Dar rămân 80 la sută care nu au nevoie de produse dermatocosmetice, iar atunci un cosmetic este mai mult decât suficient. De asemenea, ar trebui înțelese efectele adverse dovedite, cum ar fi: dermatitele de contact, depigmentările, alergiile aeriene în cazul parfumurilor (parfumurile sunt compuși organici volatili care prin inhalare pot să genereze alergii). Apoi, reacțiile fototoxice sunt foarte importante: atunci când un anumit produs vine în contact cu pielea, coloranții și parfumurile se absorb și ajung la nivelul pielii. Dacă pielea este expusă la lumină, structura moleculară a acestor compuși este alterată și devin alergeni, legându-se de proteinele locale și declanșând o reacție inflamatorie. Reacția inflamatorie poate evolua în două direcții: fie ca hiperpigmentare postinflamatorie la fototipurile cutanate mai închise, fie ca hipopigmentare (leucodermie) postinflamatorie la fototipurile deschise. Dacă sunt lăsate să evolueze mult timp, reacțiile fototoxice pot determina modificări ireversibile. Astfel, persoanele care știu că sunt sensibile, alergice ar trebui să evite să se dea cu parfum direct pe piele și să îl folosească mai mult pe păr, în spatele urechii, deci în zone mai puțin expuse soarelui, sau să îl folosească pe haine.

Ar putea avea o influență negativă dacă o persoană se autodiagnostichează cu piele uscată sau sensibilă și își cumpără creme specifice acestor probleme, dar în realitate pielea este, de fapt, una normală?

În principiu, nu există vreun risc, pentru că produsele pentru piele sensibilă sau intolerantă sunt special concepute astfel încât să fie hipoalergenice și să declanșeze cât mai puține reacții adverse. Prin urmare, o persoană cu pielea normală care folosește astfel de produse nu ar trebui să aibă absolut nicio problemă. Dar trebuie să ținem cont de faptul că, teoretic, orice substanță străină corpului nostru are un potențial alergizant, deci chiar și o cremă pentru piele intolerantă poate declanșa o reacție alergică. Am văzut astfel de cazuri, dar care, din fericire, sunt extrem de rare.

Spoturile publicitare, campaniile outdoor, toate sunt dedicate în general femeilor și mai puțin bărbaților. Ei nu ar trebui să aibă un ritual zilnic de îngrijire a tenului?

Bărbații au deja un ritual al lor. O treime dintre ei folosesc produse de înfrumusețare. Inclusiv spuma de ras este văzută ca produs cosmetic. La fel, parfumul și cremele after shave. Dar să nu uităm că majoritatea covârșitoare a bărbaților se bărbieresc. Au acest „ritual de înfrumusețare” – unii, mai des, alții, mai rar – care este foarte important. Prin bărbierit se produce un peeling superficial și, odată cu părul, se îndepărtează câteva straturi de celule, astfel că, parțial datorită bărbieritului, bărbații au un ten cu mai puține riduri, pentru o perioadă mai mare. În plus, bărbatul fiind sub influența hormonilor androgeni, este mai seboreic decât femeia, deci bărbații au pielea mai emoliată în mod natural într-o proporție mai mare, iar tenul gras este mai protejat de apariția ridurilor.

Ce nu ar trebui să lipsească din ritualul zilnic al unei femei?

Aș spune că discernământul, dar îmi veți spune că poate este un enunț prea vag. Pentru femeie, este bine să folosească o cremă hidratantă de foarte bună calitate. Să pornească de aici. Ar trebui ca femeia să evite expunerea peste măsură la soare. O expunere cu moderație este benefică datorită sintezei în piele a vitaminei D, însă nu ar trebui să stea peste măsură la soare. Arsurile solare sunt incriminate în generarea cancerelor de piele. Dar până acolo, să nu uităm că există fotoîmbătrânirea, care înseamnă îngroșarea straturilor de colagen, ridare prematură, modificări de culoare la nivelul pielii prin apariția discromiilor cutanate. Fotoîmbătrânirea precoce a pielii va apărea cu siguranță la persoanele care se expun mai mult la soare. În al treilea rând, acele femei care acordă o atenție mai mare machiajului ar trebui să aibă produse cosmetice de foarte bună calitate.

Produsele cosmetice anti-ageing sunt un elixir al tinereții fără bătrânețe?

În mod curent, paradigma s-a schimbat și veți vedea că nu se va mai folosi – termenul de anti-ageing. El va fi înlocuit cu slow-ageing sau beautiful ageing. Oamenii și-au dat seama că nu există anti-ageing, însă este util să îmbătrânești frumos, mai ales în societatea de astăzi, unde aspectul exterior este, din nefericire, atât de important. Acest aspect exterior are mult de suferit în condițiile în care există o presiune socială foarte mare pe individ, acesta fiind implicat în multe activități. Apoi, somnul nu mai este unul odihnitor, dormim greșit, la ore greșite. Alimentația ne este de proastă calitate, trăim în aglomerații urbane mari care sunt poluate. În aceste condiții, este foarte greu ca organismul să își urmeze cursul firesc al regenerării. Pentru a lupta cu factorii chimici care ne agresează, organismul depune un efort de detoxifiere și astfel îi crește foarte mult uzura.

Există somnul de frumusețe?

Cred că orice somn poate fi de frumusețe. Pentru aceasta, este importantă consecvența respectării unui program de somn. Astfel, chiar dacă dorm doar patru ore pe noapte, dacă dorm în același interval de timp, iar organismul meu nu cere mai mult, atunci acele patru ore sunt benefice. Cunosc câteva persoane care dorm între două și trei ore într-o zi, fără eforturi, timpul acesta scurt fiindu-le suficient. Însă un om are nevoie, în medie, de șase-opt ore de somn pe zi și ideal ar fi ca minimum două dintre acestea să fie înainte de miezul nopții.

Ce ar trebui evitat în produsele cosmetice?

În produsele pentru igiena orală, ar trebui evitat triclosanul, pentru că se absoarbe prin mucoasa orală, schimbă flora locală și atunci poate genera probleme. În produsele cosmetice, ar fi foarte bine să nu existe parfumuri, iar dintre conservanți, parabenii sunt cu semnul întrebării în sensul în care nu sunt alergizanți, dar se pare că sunt cancerigeni, însă și aici sunt diverse opinii. Efectul lor cancerigen este controversat, dar mulți producători au ales să îi scoată din uz. Dintre coloranți, eozina este interzisă în Uniunea Europeană și în Statele Unite, însă în Asia încă se folosește pe scară largă. Parafenilendiamina (PPD) se mai găsește în unele vopseluri închise la culoare. Spre exemplu, henna neagră conține PPD și este o substanță foarte alergizantă. Printre conservanți mai sunt formaldehidele, dar din ce în ce mai mult se renunță la folosirea lor. Tiomersialul este o substanță de evitat pentru că în structura sa conține mercur și, după cum bine știm, acesta se acumulează în organism și, odată asimilat, nu se mai poate elimina. El are, din păcate, o predilecție pentru sistemul nervos central și se pare că este implicat în generarea multor maladii degenerative ale acestuia (demențe).

Din categoria do it yourself: sunt femei care își prepară singure măști, creme abrazive pe care și le aplică acasă cu pudră de argilă, picături din diverse vitamine și alte ingrediente asemănătoare. Este o metodă bună de întreținere a tenului?

Din punctul meu de vedere, orice produs al cărui proces de producție este nestandardizat comportă riscuri crescute. Este la fel ca atunci când discutam dacă produsele din plante sunt bune sau nu. Bineînțeles că produsele din plante sunt bune, dar marea problemă este lipsa unui proces standardizat de producție. Și, în plus, ceea ce este bun pentru mine poate că nu este bun și pentru altcineva, ba chiar poate să îi facă rău. Astfel, rețetele transmise „la colț de stradă” pot crea neplăceri utilizatorilor. În general, nu sunt de acord cu rețetele do it yourself pentru că sunt foarte riscante.

Din punctul de vedere al politicilor publice, care sunt schimbările pe care le-ați face pentru ca experiența pacientului cu produsele cosmetice să fie cât mai bună?

Cred că schimbarea cea mai importantă ar fi educarea și informarea publicului larg, pentru că, până la urmă, consumatorul dictează. Dacă ar crește conștientizarea populației despre acest subiect, atunci s-ar selecta pe piață în mod natural și fără a fi nevoie de reglementări anume, iar atunci ar câștiga mai mult teren un anumit tip de produse care ar avea un profil de siguranță mai mare. Doar prin selecția făcută de consumator, nu neapărat prin reglementări. Este foarte greu să reglementezi cosmeticele pentru că, teoretic, acestea nu sunt medicamente, nu schimbă funcțiile pielii, nu modifică structura pielii, doar o curăță, o parfumează și o înfrumusețează.

Cine este Vlad Voiculescu?

Sunt medic primar dermatolog, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, practic dermatologia de peste zece ani la Spitalul „Elias” din București și îmi place să lucrez cu oamenii.

Planuri pentru viitorul apropiat?

Aș vrea să aprofundez problema cancerelor cutanate, în ideea implicării în dezvoltarea unor protocoale de tratament. Incidența acestor cancere este în continuă creștere, iar pacienții sunt împărțiți între mai multe specialități: dermatologie, oncologie, chirurgie plastică. Astfel, există o nevoie reală de a realiza echipe mixte și de a le eficientiza colaborarea. De multe ori, vine pacientul la dermatolog, merge apoi la oncolog și cumva se pierde pe acolo, pentru că nu se mai întoarce la dermatolog pentru a-i urmări evoluția. Și atunci, sărmanul pacient nu mai știe de cine să asculte, fiecare specialist având părerea lui. Existența unor protocoale standardizate, bine puse la punct, cu privire la tratamentul acestor afecțiuni va eficientiza și va ușura munca specialistului, dar mai ales va crește calitatea vieții pacienților.

 

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: