Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că prioritățile pentru perioada următoare sunt accelerarea investițiilor din PNRR și finalizarea unui număr cât mai mare de proiecte din sănătate, într-un termen foarte scurt și într-un context administrativ complicat.

Potrivit ministrului, în cadrul componentelor C12 – Sănătate și C7 – Transformare digitală, sunt în derulare 1.842 de contracte de finanțare, cu o valoare totală de 7,23 miliarde de euro. Până în prezent au fost efectuate plăți eligibile de 4,75 miliarde de euro- grad de absorbție de aproximativ 66%.

”Este un nivel important, dar insuficient pentru obiectivul pe care ni l-am propus: utilizarea integrală a fondurilor disponibile pentru modernizarea infrastructurii medicale din România. În perioada următoare, accentul va fi pus pe urgentarea implementării și a plăților. În acest moment există facturi în valoare de aproape 500 de milioane de lei aflate în proces de decontare la Ministerul Sănătății, iar capacitatea administrativă trebuie consolidată pentru ca aceste plăți să fie făcute cât mai rapid”, a afirmat Cseke Attila.

În ceea ce privește spitalele finanțate prin PNRR, majoritatea investițiilor sunt într-un stadiu avansat și au perspective reale de finalizare în termen.

• modernizarea Spitalului Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu” – stadiu fizic 75%;
• extinderea Spitalului Clinic de Urgență Județean Bistrița-Năsăud – stadiu fizic 92%;
• noua clinică de neurochirurgie din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – stadiu fizic 96%;
• pavilion de medicină operațională politraumă din Craiova – stadiu fizic 98,5%;
• pavilion de medicină operațională politraumădin Sibiu – stadiu fizic 83%.

Proiectele de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București și Institutul de Boli Cardiovasculare “Târgu Mureș” respectă, de asemenea, graficul de execuție.

În schimb, proiectul noului spital din Constanța nu poate fi finalizat până la termenul PNRR, motiv pentru care Ministerul Sănătății caută soluții de continuare a finanțării din alte fonduri europene.

“Valoarea totală este de 197 de milioane de euro, construcție nouă și dotare cu echipamente. Termenul asumat de către constructor este de februarie 2027. Deci această investiție nu va putea fi realizată fizic până la finalizarea programului Sănătate din PNRR”, a declarat ministrul.

El a anunțat că, înaintea renegocierii finale cu Comisia Europeană, Ministerul Sănătății va propune adaptarea unor indicatori pentru a evita penalizările:

• reducerea țintei privind digitalizarea spitalelor de la 200 la minimum 100 de spitale finanțate prin PNRR (grant) și finanțarea altor 50 prin împrumut;
• transferarea altor proiecte pe componenta de împrumut (loan);
• creșterea numărului de centre comunitare integrate finanțate de la 54 la 79;
• eliminarea unor componente de dotare blocate de contestații în procedurile de achiziții publice.

De asemenea, proiectul privind achiziția a 12 ambulanțe de terapie intensivă neonatală va fi scos din PNRR și finanțat din alte surse.

Proiectul privind digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică nu prezintă riscuri de implementare

O atenție specială este acordată și digitalizării sistemului medical. În prezent, din cele 208 proiecte active pentru digitalizarea spitalelor, 67 sunt finalizate, 38 au un grad de implementare de peste 60%, iar 42 nu au început efectiv implementarea. Tocmai de aceea, Ministerul Sănătății va propune o recalibrare realistă a indicatorilor către Comisia Europeană, pentru a proteja proiectele care pot fi finalizate și pentru a muta o parte dintre investiții pe componenta de împrumut sau pe alte surse de finanțare.

Program pilot de salarizare suplimentară pe criterii de performanță

În ceea ce privește reforma sistemului de salarizare din sănătate, ministrul a anunțat introducerea unor criterii de performanță în evaluarea și recompensarea activității medicilor.

”Există medici care depășesc constant atribuțiile de bază, care operează mai mult, tratează cazuri complexe, intervin în afara programului și contribuie decisiv la salvarea de vieți. Performanța, profesionalismul și devotamentul față de pacient trebuie recunoscute și în sistemul de salarizare. Din acest motiv, voi propune Ministerului Muncii crearea unui cadru legal care să permită implementarea unui program pilot de salarizare suplimentară pe criterii de performanță în anumite spitale. Acest mecanism ar urma să funcționeze complementar salariului de bază și sporurilor existente și ar putea include bonificații cuprinse între 30% și 100% din salariul de bază, în funcție de indicatori clari de performanță profesională. Un astfel de sistem ar putea fi susținut inclusiv prin implicarea autorităților locale, acolo unde administrațiile locale doresc să sprijine retenția și motivarea personalului medical performant din comunitățile lor”, a explicat Cseke Attila.

Fără politici publice noi

El a mai atras atenția că actualul context de interimat limitează semnificativ capacitatea Ministerului Sănătății de a promova politici publice noi.

”După intrarea Guvernului în interimat, există restricții constituționale care blochează adoptarea unor măsuri importante deja pregătite la nivelul ministerului. Printre proiectele care nu mai pot fi promovate în această perioadă se numără noua clasificare a spitalelor, reformele privind concediile medicale, programul național de îngrijiri paliative sau alte măsuri de reorganizare și eficientizare a sistemului sanitar. Multe dintre aceste acte normative erau deja în transparență publică sau în circuit de avizare interministerială și puteau fi adoptate într-un guvern cu mandat deplin”.