În Europa, persoanele cu un nivel de educație ridicat trăiesc în medie cu șase ani mai mult decât cele cu un nivel de educație scăzut. Această inegalitate este, în sine, deja o problemă societală importantă. Cu toate acestea, și mai uimitor este faptul că aceste inegalități socio-economice în materie de longevitate s-au accentuat în unele țări europene în ultimele decenii, în ciuda numeroaselor eforturi depuse pentru a le reduce. Această creștere recentă a inegalităților socio-economice în materie de longevitate în statele moderne are consecințe publice importante, dar ridică, de asemenea, întrebări importante la care până acum nu s-a răspuns, sau nu s-a răspuns încă pe deplin: de ce au crescut aceste inegalități în materie de longevitate în ultima vreme? Ce înseamnă acest lucru pentru evoluția viitoare a acestora și pentru evoluția viitoare a speranței de viață pentru populațiile naționale din Europa? În ce măsură aceste inegalități răspund la măsurile politice?
Fanny Janssen, cercetător principal la Institutul Demografic Interdisciplinar Olandez (NIDI-KNAW), leader-ul proiectului „Inegalitățile viitoare în materie de longevitate”, descrie modul în care cercetarea sa ar putea contribui la fundamentarea viitoarelor politici de sănătate.
În opinia sa, „în cercetările anterioare, s-a acordat puțină atenție predicției inegalităților viitoare în materie de longevitate socio-economică sau evaluării impactului probabil al măsurilor de politică (de sănătate) asupra acestor evoluții viitoare. Proiectul «Inegalitățile viitoare în materie de longevitate» urmărește astfel „să îmbunătățească înțelegerea factorilor determinanți ai evoluțiilor trecute pentru a prezice cu precizie tendințele viitoare și, în consecință, speranța de viață viitoare.” Fumatul, obezitatea și abuzul de alcool joacă un rol central în cadrul proiectului „Inegalitățile viitoare în materie de longevitate”, din cauza rolului important pe care se preconizează că îl vor juca în tendințele viitoare.
„Ne bazăm această așteptare pe trei observații importante. În primul rând, se știe că factorii legați de stilul de viață contribuie substanțial la inegalitățile socio-economice în materie de mortalitate. Fumatul, obezitatea și consumul excesiv de alcool nu numai că sunt cei mai importanți factori de risc de mortalitate care pot fi preveniți în Europa, dar prevalența lor și mortalitatea asociată sunt, de asemenea, în prezent mai ridicate în rândul persoanelor cu o poziție socio-economică inferioară. În al doilea rând, factorii legați de stilul de viață au un efect semnificativ asupra tendințelor în ceea ce privește mortalitatea generală și speranța de viață, deoarece, în general, aceștia se dezvoltă în timp sub forma unor epidemii în formă de valuri, cu o creștere puternică a prevalenței lor și a mortalității asociate, pentru ca apoi să scadă. În al treilea rând, există diferențe importante între grupurile socio-economice în ceea ce privește momentul și impactul acestor epidemii legate de stilul de viață. Epidemiile de fumat, obezitate și alcool au apărut relativ târziu în rândul celor cu un statut socio-economic mai scăzut, dar efectele lor asupra membrilor acestui grup au fost mai mari. Momentul și impactul diferențiat al epidemiilor de fumat, obezitate și alcool în formă de valuri asupra grupurilor socio-economice indică faptul că tendințele viitoare ale inegalităților nu vor fi simple continuări ale evoluțiilor din trecut”, a subliniat Fanny Janssen.
O premisă cheie a proiectului este că este necesară o cunoaștere aprofundată a factorilor determinanți ai evoluțiilor trecute în ceea ce privește inegalitățile socio-economice în materie de longevitate pentru a obține estimări fiabile ale acestora. Pentru a înțelege mai bine evoluțiile trecute ale inegalităților socio-economice în materie de longevitate, este important să se facă distincția între două componente diferite.
În primul rând, efectele mai structurale și graduale ale schimbărilor în inegalitățile generale din societate. În al doilea rând, efectele variabile în timp ale epidemiilor de fumat, alcool și obezitate în formă de valuri. Aceste două componente vor avea, de asemenea, un potențial diferit de modificare. În plus, vor fi necesare tehnici de proiecție diferite pentru a stabili evoluția viitoare probabilă a celor două componente.
Pentru a estima viitoarele inegalități socio-economice în materie de longevitate și speranța de viață, vor fi dezvoltate modele avansate de prognoză a inegalităților în materie de longevitate și de prognoză a mortalității. Proiectul este realizat în prezent de o echipă interdisciplinară de cercetători. „Ne așteptăm ca aceasta să contribuie nu numai la avansarea cunoștințelor privind atât inegalitățile socio-economice în materie de longevitate, cât și longevitatea viitoare, ci și la stabilirea de priorități bazate pe dovezi de către factorii de decizie politică care au ca scop reducerea inegalităților socio-economice în materie de longevitate, și anume, se așteaptă ca rezultatele proiectului să ajute la identificarea circumstanțelor în care aceste inegalități pot fi reduse. Proiectul se concentrează în mod explicit pe evaluarea reacției viitoarelor inegalități socio-economice în materie de longevitate la politicile de sănătate preventivă – prin influența acestora asupra inegalităților viitoare în ceea ce privește mortalitatea atribuită stilului de viață – și la politici sociale și economice mai generale”, a declarat cercetătoarea olandeză.
Proiectul are, de asemenea, potențialul de a îmbunătăți practica de prognoză a mortalității. Adică, se așteaptă ca integrarea inegalităților socio-economice viitoare în prognoza mortalității să conducă la rezultate mai precise și mai detaliate, având în vedere efectul important al evoluțiilor în materie de inegalități socio-economice asupra tendințelor recente ale speranței de viață. În plus, rezultatele proiectului ar putea contribui la dezbaterile sociale și politice privind inegalitățile în ceea ce privește sănătatea, longevitatea și îmbătrânirea sănătoasă. Mai precis, proiectul ar putea contribui la dezbaterile actuale din Europa privind diferențierea vârstei de pensionare în funcție de statutul socio-economic. Deoarece viitoarele estimări ale mortalității sunt o componentă esențială a următoarelor proiecții demografice, se așteaptă ca proiectul să furnizeze, de asemenea, informații mai precise privind dimensiunea viitoare a îmbătrânirii populației. O mai bună înțelegere a inegalităților socio-economice în materie de longevitate, a impactului epidemiilor legate de stilul de viață și a efectelor politicii poate contribui la promovarea îmbătrânirii în condiții bune de sănătate.
Bogdan G.
sursa: www.healtheuropa.com/forecasting-future-socioeconomic-longevity-inequalities/122041/
