Interviu cu dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților.
Vor fi necesare investiții pe termen lung pentru a consolida sistemul de sănătate din România prin asigurarea disponibilității personalului și a echipamentelor medicale necesare, prin promovarea cercetării medicale și prin îmbunătățirea acoperirii și a accesibilității serviciilor de sănătate pentru toți cetățenii, inclusiv prin utilizarea serviciilor de e-sănătate. Dezvoltarea unui acces rapid și echitabil la diagnosticare, dar și la medicamente și vaccinuri sigure, de calitate, eficiente și accesibile constituie, de asemenea, un obiectiv important.
Ați creat, la nivelul Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, pe care o conduceți, împreună cu Administrația Prezidențială, un grup tehnic de lucru privind cancerul. În ce stadiu se află acest proiect? Care sunt obiectivele pe care doriți să le atingeți?
În data de 4 februarie 2020, cu prilejul Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Cancerului, Parlamentul României a înființat Grupul pentru combaterea cancerului – un grup de lucru comun al Camerei Deputaților şi Senatului, ce are ca scop accelerarea inovației în domeniul prevenției, combaterii şi tratării cancerului în România. Cu toate că, în ultima perioadă, atenția noastră a fost concentrată pe lupta contra pandemiei generate de noul coronavirus, doresc să vă reamintesc că mulți dintre români duc o luptă cruntă, în tăcere: lupta împotriva cancerului. În ultimii 20 de ani, numărul pacienților europeni afectați de cancer a crescut cu 50%, iar previziunile sunt sumbre, în lipsa unor acțiuni concrete și de impact. Anul trecut, în Uniunea Europeană au fost înregistrate de trei ori mai multe decese provocate de cancer decât de coronavirus. Trebuie adăugat însă că deosebirea esențială dintre cele două cauze de deces este că SARS-CoV-2 este contagios, iar cancerul, nu. Se estimează că, până în 2035, numărul deceselor provocate de afecțiunile oncologice și hemato-oncologice va crește cu mai mult de 24%, aceste boli urmând a deveni principala cauză de mortalitate din Uniunea Europeană.
Lupta eficientă împotriva cancerului impune elaborarea unei strategii naționale eficiente
Ținând cont de aspectele prezentate, doresc să aduc în prim-plan direcțiile de acțiune asumate de către Grupul de lucru și Institutul Aspen România:
- adoptarea unui cadru de bune practici în domeniul afecțiunilor oncologice şi a unei legislații complete şi actualizate;
- îmbunătățirea programelor naționale de screening;
- personalizarea investigațiilor şi a tratamentului pacientului oncologic;
- asigurarea accesului pacienților la servicii integrate şi terapii inovative personalizate;
- dezvoltarea serviciilor de paleaţie oncologică;
- realizarea şi urmărirea implementării unei strategii naționale privind combaterea cancerului;
- sprijinirea extinderii şi modernizării infrastructurii din domeniul oncologic;
- dezvoltarea parteneriatelor public-privat şi a politicilor publice din domeniul prevenției şi tratării bolilor transmisibile şi netransmisibile.
Cu alte cuvinte, lupta eficientă împotriva cancerului impune elaborarea unei strategii naționale eficiente, susținute de modificări legislative, realizarea de investiții publice şi private în centre naționale şi regionale de diagnostic şi tratament, în specializarea cadrelor medicale, în aparatură de ultimă generație şi programe de informare şi conștientizare. Spre exemplu, lipsa unei strategii naționale coerente a triplat, în timpul pandemiei, numărul deceselor în oncologie, de la o medie de 142 de pacienți pe zi. Rata de supraviețuire la 5 ani în România este la jumătate față de alte state europene, ceea ce arată nevoia de intervenție rapidă pe toate palierele, de la prevenție până la tratament. Diagnosticarea cancerelor se face, în general, în stadii avansate.
Planul European de Combatere a Cancerului – o oportunitate pentru România
În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027. În acest context, aduc în atenția dumneavoastră lansarea, în data de 3 februarie 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, una dintre oportunitățile pentru România și statele membre UE de a-și actualiza planurile naționale de cancer sau de a-și crea unele noi, în conformitate cu pilonii principali ai Planului European, dar și adaptate la specificul național. Acest plan reprezintă un instrument legislativ care-și propune o abordare coerentă și coordonată între statele membre a managementului fiecărei etape a bolii (prevenție, diagnostic, tratament, supraviețuirea după cancer și îngrijirile paliative) pe baza colectării de date mai bune și a maximizării potențialului e-health. De ce este important acest demers? În sprijinul muncii de cercetare, de depistare din timp a bolii şi a tratamentului vor fi investite în anii următori 4 miliarde de euro, Comisia Europeană punând accent pe depășirea diferențelor dintre estul şi vestul Europei în lupta împotriva cancerului. O bună parte din acești bani, 1,25 miliarde de euro, vine din Programul de Sănătate al Uniunii (EU4Health). Cancerul este și în topul priorităților Programului de Cercetare și Inovare al UE Horizon Europe, acesta putând furniza două miliarde de euro pentru a sprijini misiunea împotriva bolii. În același timp, Institutul European pentru Tehnologie și Erasmus + ar putea furniza până la 500 de milioane de euro, în total, pentru proiecte în domeniul educației, formării și cercetării în domeniul cancerului. În paralel, Programul Europa Digitală va pune la dispoziția statelor membre 250 milioane de euro pentru proiectele legate de cancer. Pentru lupta împotriva cancerului pot fi mobilizate și o bună parte din cele cel puțin 5 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție pentru Sănătate (prin Programul Operațional Structural și Planul Național de Redresare și Reziliență).
Totodată, este extrem de important ca europarlamentarii români să fie activi în dezbaterile europene și să adoptăm direcțiile bune identificate la nivel european, care pot contribui la conturarea unui Plan Național pentru Combaterea Cancerului pragmatic și eficient, astfel încât să atragem cât mai mulți bani europeni din bugetul centralizat pentru EU Beating Cancer Plan (4 miliarde de euro), acolo unde vom fi în competiție cu alte țări și alte proiecte.
Întârzierile în diagnosticare și tratament cauzate de pandemia de COVID-19 au afectat pacienții bolnavi cronici, pe cei cu cancer, în special. Specialiștii clinicieni avertizează că pandemia de COVID-19 va fi urmată de o pandemie de boli cronice. Ce ar trebui să facă sistemul de sănătate pentru a răspunde acestei provocări?
Pandemia de COVID-19 a generat o criză la nivel mondial care a reclamat din partea tuturor statelor acțiuni rapide și soluții inedite. Întregul efort, de o dimensiune fără precedent pe timp de pace în istoria noastră recentă, s-a concentrat pe limitarea răspândirii virusului și protejarea cetățenilor. Implicit, pandemia a exercitat o presiune fără precedent asupra sistemului de sănătate din România, întrucât criza a lovit un sistem grevat de deficiențe structurale. Guvernarea corectă a sistemului de sănătate, analiza datelor epidemiologice pentru a lua decizii informate, tehnologiile digitale pentru susținerea măsurilor de sănătate publică și comunicarea cu populația rămân instrumente de bază pentru gestionarea tranziției către o viață normală.
Necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru situații de criză
Deficitul considerabil de forță de muncă în sectorul sănătății, precum și infrastructura medicală învechită, problemele legislative, organizatorice și financiare, lipsa medicamentelor, gradul limitat de continuitate și integrare între diferitele niveluri de îngrijire, disparitățile regionale și problema accesului la servicii medicale în rândul grupurilor cu venituri reduse și al persoanelor în vârstă sunt elemente care slăbesc reziliența sistemului de sănătate. Pe termen lung, îmbătrânirea populației și migrația sunt probleme care exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra sustenabilității acestui sistem. În acest context, îmbunătățirea rezilienței sistemului de sănătate și a capacității sale de a răspunde la șocuri reprezintă o provocare majoră. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de materiale sanitare esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză. Un stoc stabil de echipamente medicale și de protecție, posibil a fi produse la nivel național, este esențial, alături de sprijinul continuu pentru tratamente eficiente și sigure, care pot reduce mortalitatea și presiunea pe sistemul medical.
Este imperativă o schimbare de paradigmă
Vor fi necesare investiții pe termen lung pentru a consolida sistemul de sănătate din România prin asigurarea disponibilității personalului și a echipamentelor medicale necesare, prin promovarea cercetării medicale și prin îmbunătățirea acoperirii și a accesibilității serviciilor de sănătate pentru toți cetățenii, inclusiv prin utilizarea serviciilor de e-sănătate. Dezvoltarea unui acces rapid și echitabil la diagnosticare, dar și la medicamente și vaccinuri sigure, de calitate, eficiente și accesibile constituie, de asemenea, un obiectiv important. În eventualitatea unui nou val al pandemiei sau a unei noi pandemii, sistemul de sănătate trebuie să fie pregătit să ofere toată gama de servicii necesare pentru prevenirea, diagnosticarea, izolarea și tratarea pacienților. Pentru aceasta e necesară extinderea rapidă și semnificativă a capacității maxime de urgență a serviciilor publice de sănătate și de laborator, precum și asigurarea pregătirii și protecției personalului din prima linie. Astfel, pe lângă planificarea continuă a activităților din sectorul sănătății, atât pentru răspunsul la COVID-19, cât și pentru alte aspecte cruciale din sistemul sanitar, trebuie să ne asigurăm că există forță de muncă suficientă în sistemul de sănătate publică și că acesta are capacitatea de a face față unor provocări asemănătoare în viitor. Pentru asigurarea nediscriminatorie a furnizării serviciilor de sănătate la nivelul întregii populații, importantă este utilizarea proactivă a sistemelor informatice de management al sănătății populației privind asistența medicală primară, îmbunătățirea și optimizarea platformelor pentru furnizarea serviciilor (video, telefon, internet), precum și consolidarea coordonării între asistența medicală primară, serviciile sociale și asistența socială.
Ca atare, devine imperativă o schimbare de paradigmă, care implică abordarea frontală a problemelor structurale și conturarea unui cadru strategic stabil al instituțiilor din sistemul de sănătate românesc, cu criterii și standarde care să vizeze toate fațetele domeniului sănătății, pe baza unei legislații coerente și predictibile și transpus în politici publice bine orientate și sustenabile.
O problemă majoră cu care se confruntă pacienții români, semnalată constant de asociațiile de profil, este accesul la medicamente, tratament și terapii, în special cele inovatoare. Inegalitatea în domeniul sănătății între estul și vestul Europei este recunoscută de oficialii europeni, care spun că și autoritățile naționale trebuie să se implice. Cum poate fi rezolvată această situație?
În data de 25.11.2020, Comisia Europeană a adoptat Strategia farmaceutică pentru Europa, vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE. Practic, strategia va permite României să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide și va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezilient la crize. Deși reprezintă mult mai mult decât un simplu instrument de răspuns la crize, strategia este inspirată din răspunsul inițial la pandemia de COVID-19 și face ca sectorul farmaceutic din Europa, inclusiv cel din țara noastră, să fie mai bine pregătit și mai rezilient. Documentul programatic prezintă acțiuni concrete pentru a asigura existența, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Acesta susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, și promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic. Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătății publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări științifice și comerciale. Ea va susține inovațiile centrate pe pacienți și va permite adaptarea la schimbările digitale și tehnologice. Strategia farmaceutică pentru Europa marchează începutul unui proces, iar punerea sa în aplicare include o agendă ambițioasă de acțiuni legislative și nelegislative care vor fi lansate în următorii ani.
Pacienții români au dreptul de a fi tratați conform standardului european
România a participat și participă activ în cadrul discuțiilor privind Strategia farmaceutică pentru Europa, atât în faza premergătoare adoptării ei, cât și ulterior, prin experții Ministerului Sănătății (MS) și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).
Discuțiile pe anumite inițiative au debutat deja la începutul anului 2021, urmând a fi abordate la nivel tehnic în cadrul Comitetului farmaceutic sau a altor grupuri de lucru ad-hoc constituite în acest sens. În plus, la nivelul MS și al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a fost operaționalizat un grup de lucru care are obiectivul identificării aspectelor de interes pentru industria națională și, ulterior, poziționarea României în cadrul dialogului structurat, lansat în baza strategiei. România va continua să participe activ și să își aducă aportul la discuțiile care vor aborda inițiativele strategiei și va susține asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din România și din UE. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că sistemele noastre de sănătate nu sunt îndeajuns de reziliente și pregătite pentru criză. De asemenea, vine și în contextul în care, în ultimii ani, lipsa, penuria de medicamente a devenit prezentă în foarte multe țări europene. Și evident că acest lucru trebuie să își găsească un răspuns și o strategie pentru ca, în viitor, accesul la medicamente esențiale, de bază, să nu mai fie problematic. Accesul pacienților români la medicamente de ultimă generație reprezintă una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate, având în vedere faptul că terapiile inovatoare și promițătoare nu ajung întotdeauna la aceștia. Pacienții români au dreptul de a fi tratați conform standardului european, iar transparența și dialogul sunt singurele căi de a transpune acest drept în realitate. Astfel, una dintre soluții o reprezintă accelerarea studiilor clinice, întrucât acest proces înseamnă, înainte de orice, acces la medicamente de ultimă generație pentru pacienții români. O altă soluție pentru creșterea accesului pacienților români la medicamente este cea a accelerării procesului de evaluare a medicamentelor care sunt pe lista de așteptare pentru a fi introduse la compensare, actualizarea și simplificarea legislației care reglementează donațiile de medicamente.
Pe 28 iulie este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei – World Hepatitis Day. Testarea și vaccinarea sunt principalele modalități care fac eradicarea hepatitei virale un deziderat posibil. Ce mesaj ați transmite populației pentru a crește adresabilitatea acestor modalități?
Într-un context de securitate sanitară influențat de pandemia de COVID-19, hepatitele virale continuă să reprezinte un subiect complex, care acoperă clase diferite de agenți infecțioși, cu modalități de transmitere variate și posibilități inovatoare de tratament. Pacienții cu afecțiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie și au nevoie, în general, de monitorizare. În acest sens, apreciez efortul colegilor mei din ultimul an și jumătate de a păstra acel echilibru, în care clinicile de specialitate, de boli infecțioase sau de gastro-enterologie, să se poată ocupa de pacienții cu afecțiuni hepatice cronice. România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani, o dovadă în acest sens fiind lansarea Planului-cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030, exact acum 2 ani, de către Ministerul Sănătății, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății. Nu în ultimul rând, consider că asigurarea continuității implementării Planului național este esențială în ceea ce privește accesul la terapii, depistarea afecțiunilor hepatice și accesul cât mai urgent spre terapie a cazurilor pentru care medicul face recomandare în acest sens.
Sănătatea nu are culoare politică
În mod special, hepatitele B și C reprezintă cauze majore de morbiditate și mortalitate, dar și un domeniu terapeutic în continuu proces. Pentru ca pacientul să aibă acces la condiții de tratament adecvate este nevoie de actualizarea standardelor medicale, de implementarea de protocoale privind traseul pacientului de la prima consultație și până la externare, de digitalizare care să ușureze sarcinile personalului medical, dar și de schimbarea modului în care se face management în spitale, într-unul bazat pe criterii de performanță și eficiență. Pe de altă parte, reamintesc faptul că supravegherea hepatitei virale de tip A în rândul populației României a continuat fără întrerupere, depistarea şi raportarea cazurilor fiind făcute în conformitate cu metodologia specifică elaborată de către specialiștii epidemiologi de la INSP. Mai e mult până departe? Sănătatea nu are culoare politică, așa cum am spus-o de fiecare dată. România are nevoie de spitale și de condiții de tratament adecvate vremurilor în care trăim. Pentru a duce investițiile în sănătate la alt nivel și pentru a putea spune cu toată convingerea că avem spitale ca afară, avem nevoie să ne susținem reciproc, să facem echipe pentru elaborarea de documente-suport care pot contribui la îmbunătățirea factorului legislativ pe toate palierele.
Planurile strategice trebuie să urmărească și dotarea corespunzătoare a centrelor de asistență primară. Acestea au nevoie de capabilitățile necesare pentru a putea satisface o paletă largă de nevoi ale pacienților, mai ales în comunitățile vulnerabile. Trebuie să recunoaștem că una dintre principalele probleme de la nivelul asistenței medicale primare este reprezentată de existența unei capacități limitate de depistare activă a riscurilor pentru sănătate în rândul comunităților vulnerabile. Totodată, fără o legislație clară și actuală, care să confere un suport real implementării programelor care sunt în derulare sau care vor veni, vom fi din nou nemulțumiți.
Orice investiție în infrastructura medicală, orice acțiuni instituționale pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus, inclusiv pentru controlul hepatitelor, trebuie să vizeze, în primul rând, pacientul, dar să fie și cât mai pragmatice. Programele performante de screening salvează vieți! Este mult mai ușor și din punct de vedere medical, dar și economic, să previi decât să tratezi boala în stadii avansate. Cred că împreună (autorități, manageri de spitale, specialiști) putem pune la punct un sistem prin care să ne aliniem unor standarde noi, actuale, care să prioritizeze siguranța și confortul pacienților.
Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru perioada următoare?
Sistemul de sănătate din România se află, în prezent, în fața unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual. Prevenția și educația în sănătate impun adoptarea unei noi strategii la nivelul societății românești. Sunt unul dintre susținătorii obiectivului stabilit de către executiv referitor la elaborarea unei Strategii Naționale de Prevenție, document programatic care trebuie să includă, printre altele, cadrul strategic național pentru boli cronice, obezitate și diverse dependențe. Cred că ar trebui să fim realiști, să ne recunoaștem starea în care ne aflăm atât din punct de vedere al infrastructurii sanitare, cât și social, ca să putem corecta, construi sau îmbunătăți tot ceea ce înseamnă sistemul public de sănătate din România. Sectorial, apreciez că nu mai sunt eficiente „legile-mamut” (ex. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată), care nefiind adaptate societății și realității cotidiene se transformă în mari provocări. Este nevoie de o abordare aplicată, pe paliere, poate chiar o schimbare de paradigmă. În ceea ce privește cariera politică, binele comun reprezintă unica motivație care mă menține orientat spre performanță în acest domeniu, motiv pentru care drumul meu ca om politic va urma o linie ascendentă și voi continua să am o abordare riguroasă asupra hotărârilor pe care trebuie să le iau în soluționarea celor mai accentuate probleme existente la nivel social.
Infrastructura unităților spitalicești nu este pregătită pentru a face față unor crize.
În mod evident, bunăstarea cetățenilor din județul Vaslui reprezintă și responsabilitatea mea, în calitate de deputat, în baza legitimității politice și autorității publice care mi-au fost conferite. Propunerile legislative, măsurile politice și planurile de acțiune elaborate și implementate în vederea dezvoltării durabile a județului Vaslui reprezintă garanția faptului că îmi respect datoria morală, dar și legală, pe care o am față de cetățeni și că promisiunile exprimate în campaniile electorale se concretizează în rezultate reale, care dau substanță activității mele politice. Planurile și politicile publice viitoare vor gravita în jurul îmbunătățirii condițiilor de viață, alinierii județului la nivelul regiunilor dezvoltate și se va urmări facilitarea accesului populației la serviciile și programele susținute de Uniunea Europeană. În acest sens, apreciez că susținerea proiectelor care vizează dezvoltarea durabilă a sectorului industrial și economic al Vasluiului, elaborate din fonduri europene, vor contribui la crearea unor noi locuri de muncă și la reducerea ratei șomajului, în special în rândul populației tinere. Pe de altă parte, infrastructura rutieră a județului Vaslui are nevoie să fie reabilitată și modernizată pentru a răspunde nivelului ridicat de siguranță impus la nivel comunitar, precum și pentru îmbunătățirea gradului de atractivitate a Regiunii Nord-Est, creșterea calității vieții şi crearea de noi locuri de muncă. O infrastructură rutieră dezvoltată asigură premisele apariției investițiilor străine ulterioare și a schimburilor comerciale desfășurate în zonă, sporind totodată creșterea potențialului economic al regiunii. Mai mult decât atât, pandemia ne-a dovedit faptul că infrastructura unităților spitalicești nu este pregătită pentru a face față unor crize de o asemenea anvergură, iar lipsurile pe care contextul pandemic le-a relevat în plan național au avut un preț mult prea scump. Atât în cazul incendiului de la Piatra Neamț, cât și al celui de la „Matei Balș”, principala cauză care a condus la producerea unor pierderi de o asemenea amploare a fost reprezentată de infrastructura învechită a spitalelor. Este momentul să dăm cu toții dovadă de implicare și responsabilitate, deoarece nu ne putem asuma riscul producerii unor incidente asemănătoare. Sistemul medical românesc trebuie să se alinieze la rigorile și standardele de calitate ale actului medical intraspitalicesc impuse la nivel comunitar. Avem nevoie de educație pentru a prospera la nivel național. Trebuie să investim în viitorul educațional al noii generații, deoarece avem nevoie de tineri informați, culți, care și-au însușit de timpuriu valori și principii solide, pentru a putea contura o societate mai bună. Educația reprezintă cheia care ne va ajuta să obținem schimbări majore în statisticile care vizează reducerea ratei analfabetismului în România, în special în regiunile subdezvoltate. Domeniul cultural al județului Vaslui trebuie stimulat, pentru a putea fi întreținute și conservate monumentele și obiectele de patrimoniu care atestă originea și identitatea națională a locuitorilor. Alocarea unor fonduri mai mari, publicitatea obiectivelor și brandingul pot fi utilizate pentru dezvoltarea turismului în regiune. Doar prin punerea în practică a unor planuri concrete de acțiune și menținând o atitudine orientată către inovare, vom putea obține o evoluție vizibilă în sectoarele vitale de activitate socială ale județului Vaslui. Consolidarea ariilor de interes strategic la nivel regional constituie un proces cuprinzător, dar am credința că voi putea să acționez într-un mod organizat, la nivelul tuturor palierelor în care încă este nevoie a fi înlăturate vulnerabilitățile care îngreunează viața cetățenilor.
de Bogdan Guță
