Interviu cu prof. dr. Carmen Orban, consilier de Stat, Cancelaria Prim-ministrului
Sistemul național de sănătate este obligat să evolueze și să răspundă provocărilor actuale: îmbătrânirea populației, impactul crescut al bolilor cronice, resursa umană tot mai puțină și distribuită inegal și, mai nou, conflictul armat de la granițe. „Este important să realizăm din timp că, în următorii 5 ani, «generația decrețeilor», care este dublă numeric față de toate generațiile și care duce în continuare greul provocărilor, se va retrage din activitate și va fi un decalaj imens atât în domeniul Sănătății, cât și în alte domenii esențiale, precum Educația, Cercetarea, Inovarea și Siguranța”, atrage atenția prof. dr. Carmen Orban. ”Ar trebui să avem în vedere o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sănătatea, anume trecerea de la un sistem centrat pe tratament la unul care are în centru prevenția”, a completat consilierul de Stat.
Cum ați caracteriza această perioadă în funcția de consilier de Stat pe probleme de Sănătate?
Nu cred în soluții salvatoare, nu cred că există miracole în niciun domeniu. Dar cred în responsabilitate, în seriozitate, în bunăvoința de a învăța și de a face, în profesionalismul cu care își face fiecare treaba la locul său de muncă. Nu sunt cuvinte mari sau sloganuri, toți avem exemple de oameni care „sfințesc locul”. Transformarea spitalelor, a programelor naționale de sănătate, îmbunătățirea îngrijirilor medicale, finanțarea sănătății sunt subiecte strategice pe agenda guvernamentală. În acest sens, a fost o perioadă plină, intensă, cu multe activități, cu implicarea și colaborarea îndeaproape cu oficialii guvernamentali, cu profesioniștii din domeniul Sănătății, cu reprezentanți ai organizațiilor și asociațiilor de pacienți, ai industriei și ai societății civile, având ca obiectiv final punerea în aplicare a politicilor de sănătate publică la nivel de stat. A fost, de asemenea, o perioadă propice pentru colaborarea cu alte state și cu agenții naționale pentru a împărtăși cele mai bune practici și pentru a coordona răspunsurile în timpul crizelor majore din domeniul Sănătății. A fost și mai este mult de lucru.
Planul de acțiune în domeniul sănătății mintale pentru perioada 2024-2029
Cum v-a ajutat faptul că întâi de toate sunteți medic, în soluționarea unora dintre problemele care au apărut de când ați preluat acest mandat?
Sunt medic ATI-ist și știu ce înseamnă puterea unei echipe în secția cu unele dintre cele mai mari provocări medicale. De asemenea, în calitate de manager de spital, știu ce înseamnă să coordonezi echipele de profesioniști, să gestionezi activitatea, deloc ușoară, specifică unei instituții atât de importante cum este un spital, să răspund tuturor provocărilor care apar zi de zi, oră de oră, să identific cele mai bune soluții și să le pun în aplicare.
Experiența de aproape 30 de ani în domeniul sănătății mi-a fost și îmi este de un real folos în calitatea de consilier al prim-ministrului. Spre exemplu, la nivelul Cancelariei există un Grup de lucru care a elaborat Planul de Acțiune pentru perioada 2024 – 2029 în domeniul sănătății mintale, document aprobat prin memorandum de către Guvernul României în acest an. Cum bine se știe, sănătatea mintală este un subiect major de interes la nivelul Uniunii Europene. Una din două persoane care se confruntă cu o problemă de sănătate mintală nu a solicitat asistență din partea unui profesionist. Deja, înainte de pandemia de COVID-19, 1 din 6 persoane din UE suferea de probleme de sănătate mintală, cu un cost de 4% din PIB-ul european. Conform raportului „Health at a Glance Europe 2018”, costurile totale ale problemelor de sănătate mintală sunt estimate la peste 4% din PIB (peste 600 de miliarde de euro) în cele 27 de țări ale UE și în Regatul Unit. La nivelul Parlamentului European se solicita, la sfârșitul anului 2023, elaborarea unei strategii a UE pe termen lung, cuprinzătoare și integrată în domeniul sănătății mintale. Eurodeputații subliniau că statele membre ar trebui să elaboreze strategii naționale corespunzătoare, cu termene clare, bugete adecvate, obiective concrete și indicatori pentru monitorizarea progreselor. Astfel, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, am atins un obiectiv absolut necesar: după un efort de aproape 6 luni, prin munca susținută a grupului de lucru pe care l-am coordonat, împreună cu reprezentanți din peste 25 de structuri reprezentative, a fost redactat Planul de acțiune în domeniul sănătății mintale pentru perioada 2024-2029. Planul cuprinde o serie de măsuri și soluții necesare executării unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul sănătății mintale cu privire la România. După asumarea acestuia de către instituțiile vizate, rămâne partea esențială – implementarea lui la nivel central și local. Efortul a fost unul semnificativ, problematica fiind puternic transsectorială și presupunând abordarea unor teme complexe și care vizează soluții pe termen mediu și pe termen lung: abordări strategice, măsuri legislative, modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea condițiilor materiale din unele spitale, politici adecvate de resurse umane, formare profesională, colaborarea interinstituțională etc. Au fost aproape 20 de reuniuni din care am învățat cu toții și ne-am format o imagine de ansamblu din perspectiva respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mintală în România, domeniu relevant inclusiv din perspectiva respectării statului de drept.
Care considerați că sunt nevoile cele mai mari, atunci când vorbim de sănătatea românilor?
Cred în echipă. Toți trebuie să ne unim forțele pentru că acest sistem impactează fiecare cetățean, e treaba tuturor. Fiecare dintre noi are, la un moment dat, o problemă, o situație în care este nevoit să apeleze la serviciile de sănătate, indiferent că este vorba de o simplă consultație, un set de analize sau de o investigație mai amplă, o intervenție chirurgicală. Și așteptările noastre, indiferent de problema de sănătate, cred că se rezumă la acces rapid, facil și de calitate la aceste servicii și, bineînțeles, acces la cele mai bune, la cele mai noi tratamente și terapii.
Sistemele medicale din toată Europa, din toată lumea sunt într-o profundă transformare. Vor reuși cei care au puterea de a se adapta, de a se schimba rapid și de a oferi servicii flexibile, de calitate, adaptate la nevoile comunităților.
Reforma în Sănătate
Ați spus recent că este nevoie de o reformă în Sănătate. Cum vedeți această reformă? Care sunt principalele aspecte pe care le-ați schimba?
Reforma în Sănătate este un lucru care trebuie să ne privească pe toți, nu doar pe profesioniștii din domeniul Sănătății, pe factorii decidenți care elaborează politicile de sănătate. Trebuie să avem în vedere și îmbătrânirea populaţiei, descoperirea de medicamente mai eficiente şi de tehnologii mai avansate, dar şi mai costisitoare, creşterea numărului persoanelor care beneficiază de asistenţă medicală, noile conflicte armate (unul, lângă granițele noastre), care ne obligă să găsim soluții pentru creșterea continuă a fondurilor din Sănătate, pentru gestionarea eficientă a celor care există și pentru atragerea de noi fonduri din surse externe. Eu văd câteva acțiuni care pot fi luate în considerare. Sistemul de sănătate are trei componente principale – Pacientul, Medicul (resursa umană) și Spitalul. Acestea interacționează permanent, astfel încât acest sistem să fie accesibil, eficient și capabil să se adapteze la schimbările și cerințele actuale și viitoare.
Eu cred că pacientul se simte cel mai în siguranță dacă are o comunicare bună cu personalul medical, dacă se simte ascultat și îngrijit cu empatie și respect. În acest fel, se câștigă încrederea acestuia în întregul proces medical, de la diagnosticare la tratament și recuperare. Bineînțeles, siguranța pacientului este determinată de politici publice îndreptate către un management integrat, de la prevenţie la acces la tratament şi medicamente, servicii paliative şi până la asigurarea calităţii vieţii. Siguranța pacientului trebuie să reprezinte o prioritate pe agenda tuturor celor implicați în sistemul de sănătate, autorități, manageri de spitale, personal medical. Dar, pentru a asigura siguranța pacientului, în opinia mea, trebuie să ai resursa umană calificată și bine pregătită, dar și echipamentele necesare.
Medicii și asistenții medicali reprezintă corpul medical în slujba pacienților. Încrederea populației în sistemul de sănătate este esențială și direct proporțională cu profesionalismul și empatia personalului medical, capacitatea acestuia de a comunica, dar și cu investițiile din cadrul unităților sanitare și al cabinetelor de consultații, dotarea cu echipamente medicale performante și o finanțare bazată pe costuri reale care să se reflecte în calitatea serviciilor de îngrijire ce trebuie să răspundă nevoilor pacienților.
Spitalul/sectorul spitalicesc este a treia componentă principală a sistemului de sănătate. Spitalul reprezintă un contributor strategic atât la starea de sănătate a populației, cât și la bugetul public. Cu cât vom reuși mai mult să transformăm pentru viitor spitalele, ambulatoriile și cabinetele medicale ale țării, cu atât vom eficientiza cheltuielile publice alocate Sănătății, vom crește calitatea actului medical și vom avea o populație mai sănătoasă. În România, avem unități cu servicii medicale de calitate și chiar de excelență în unele centre cu un nivel înalt de performanță, în care personalul adoptă o abordare umanistă și comprehensivă a îngrijirii sănătății, în care cetățeanul este privit și respectat ca o persoană completă, cu nevoi multiple, în care se salvează vieți.
Recenta pandemie a pus o oglindă în fața sistemelor de sănătate publică și am conștientizat punctele slabe, dar și pe cele tari. Ce am mai conștientizat a fost și obligația unităților sanitare și a autorităților în domeniu de a avea sisteme informatice digitalizate, care pot asigura protecția datelor personale ale pacienților. Este nevoie de digitalizarea rapidă a întregului sistem și de instruirea personalului privind acest aspect. În PNRR sunt fonduri importante în acest sens și depinde numai de noi să le utilizăm eficient și rapid în beneficiul tuturor.
O reformă trebuie să ne privească pe toți pentru că ar trebui să avem în vedere o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sănătatea, anume trecerea de la un sistem centrat pe tratament la unul care are în centru prevenția. Iar prevenția înseamnă educare și informare, la toate nivelurile societății, începând cu familia, școala, locul de muncă.
Ce urmează după acest mandat?
Sunt medic și rămân medic. Sunt profesor universitar și rămân profesor universitar. Am o datorie față de pacienți, dar și față de profesorii mei, să transmit mai departe ce m-au învățat și ce am învățat. Cred cu tărie că orice funcție vremelnic voi avea, mă va ajuta să contribui cât mai mult la dezvoltarea unui sistem de sănătate dorit de noi toți. Este nevoie de forță de muncă cu pregătire la standarde europene în spitale, în ambulatorii, în cabinetele de medicină de familie şi, nu în ultimul rând, în serviciile de ambulanţă. Sistemul de sănătate are nevoie de profesioniști, medici motivați și pregătiți, precum și de cadre medicale care să își facă treaba la locul de muncă, cu devotament, responsabilitate și, mai presus de toate, cu respect și dragoste față de oameni. Avem o oportunitate pentru corectarea unor probleme care trenează de mai mult timp, de schimbare de paradigmă și evoluție. Nu văd în această perioadă nicio frână pentru dezvoltare. Trebuie doar să fim responsabili, fiecare, la locul de muncă!
Valentina Grigore şi Bogdan Guță
