Politici de Sanatate

Prevenția, diagnosticul și tratamentul în oncologie trebuie să meargă în paralel

21 iulie
16:41 2015
Prevenția, diagnosticul și tratamentul în oncologie trebuie să meargă în paralel

Interviu cu dr. Alina Sturdza, radioterapeut oncolog la Spitalul Monza – Centru de Excelenţă în Chirurgia Cardiovasculară

Lupa împotriva cancerului trebuie intensificată. În primul rând, pentru că maladia duce la cheltuieli semnificative, generând o povară financiară tot mai greu de suportat de majoritatea sistemelor de sănătate din întreaga lume. În ceea ce privește România, continuăm să fim printre primele state din Europa la incidența și mortalitatea cancerelor depistate în rândul femeilor – cancerul de sân și de col uterin. Este nevoie, mai mult decât oricând, de îmbunătățirea prevenției, diagnosticului și tratamentului, dar și de o strategie pe termen lung.

În ce măsură incidența mare a cancerului de col uterin, dar și a celui mamar, are legătură cu stilul de viaţă modern?

Există mai multe explicații pentru actuala incidență crescută a cancerului, în general. În primul rând, metodele de diagnosticare a cancerului au evoluat foarte mult în ultimele decenii, de la imagistică, unde s-au înregistrat progrese uimitoare culminând cu “tracers” foarte specifici diferitelor tipuri de tumori și PET-MRT-ul, până la vechiul “gold standard” care este biopsia, dar a cărei valoare diagnostică s-a multiplicat prin varietatea de teste genetice și de imunohistochimie descoperite în ultimul timp. Au fost descoperiți și biomarkeri specifici care au creat posibilitatea de a dezvolta medicina de astăzi în așa-numita “personalized medicine”. În paralel, au evoluat metodele de screening, implicit educația medicală a pacienților.

Din ce în ce mai multe persoane merg la controalele medicale preventive, de aici și depistarea mai timpurie a cancerelor. Să nu uităm că speranța de viață a crescut în ultimul timp simțitor, în Europa și în America de Nord, deci a crescut inclusiv șansa de a dezvolta un cancer “de bătrânețe”. Stilul de viață este diferit de la o cultură la alta și influențează incidența cancerului. Pe de o parte, substanțele din jur care sunt indispensabile vieții cotidiene, dar care au și un potențial risc cancerigen. Pe de altă parte, oamenii sunt mult mai conștienți de beneficiile unui stil de viață sănătos și, prin urmare, au grijă să evite anumiți factori de risc, deci unele tipuri de cancer scad în incidență. Cel mai bun exemplu este fumatul, care este un factor arhicunoscut de risc pentru numeroase malignități.

Pe ce loc se situează România în Europa, la incidența și mortalitatea acestor tipuri de cancer?

Din păcate, România se află pe locul întâi la cancerul de col uterin în Europa, cu o incidență estimată de OMS în anul 2012 la 36 de cazuri/100.000 de femei, urmată de Lituania, Bulgaria și Serbia, având în același timp mortalitatea cea mai crescută (circa 12/100.000). Și ca să vă dați seama de magnitudinea acestor numere, Europa, referindu-ne la continent, are o incidență estimată în același an de aproximativ 14 cazuri/100.000 (mortalitate circa 5/100.000).

În ceea ce privește cancerul de sân, stăm puțin mai bine ca incidență, țările din Europa de Vest având o incidență dublă față de Estul Europei, dar mortalitatea este aceeași, fiind explicată probabil de faptul că screeningul sistematizat din Vestul Europei detectează stadiile de început, în timp ce în Europa de Est pacientele continuă să se prezinte la medic, în general, în stadii mai avansate.

Prevenția este printre cele mai puternice și mai eficiente instrumente în reducerea incidenței. Ce îi lipsește sistemului medical românesc pentru a desfășura programe de prevenție solide, complexe și eficiente?

Nu mai cunosc sistemul medical românesc atât de bine, însă nu trebuie neglijat faptul că programele de screening sunt destul de costisitoare. Cred că cele trei mari componente necesare oncologiei unei țări, prevenția (din care face parte și screeningul), diagnosticul și tratamentul, sunt interrelaționate și nu pot fi separate. Trebuie puse bazele solide pentru toate trei în paralel și trebuie creată o viziune în timp.

În medicină, mai mult decât în orice domeniu, trebuie făcute planuri pe termen lung. De exemplu, vaccinul împotriva HPV, care trebuie să aibă ca rezultat scăderea incidenței cancerului de col uterin, își arată roadele la 15-20 de ani după administrare (atât îi trebuie unei celule canceroase să se multiplice până la 109 celule care reprezintă 1 cm3 de tumoră  – dimensiune la care poate fi detectată cu metodele curente de imagistică). Astfel, rezultatele unei campanii de vaccinare se vor vedea la un deceniu și jumătate de la efectuarea ei, cu toate consecințele economice aferente.

După ce perioadă pacienții diagnosticați cu cancer pot considera că se află în afara oricărui pericol?

Vă răspund și dumneavoastră așa cum o fac și pacienților mei: cancerul este o boală extrem de complexă, în care nu există nici 0% șanse de recidivă, nici 100% șanse de vindecare. Totul este între. În general, 80% din recidive apar în primii doi ani de la terminarea tratamentului curativ, dar există relapse și mai târziu, mai ales metastaze la distanță. De exemplu, în cancerul de sân un astfel de vârf se produce cam la opt ani de la terminarea tratamentului, iar în cancerul de col uterin, la cinci ani.

Sunt foarte mulți factori de care depinde rezultatul unui tratament: stadiul tumorii, starea generală a pacientului, tipul de tratament etc. Există foarte multe cazuri în care cancerul nu recidivează, dar acest lucru se vede în timp.

V-ați specializat în Viena, la celebrul spital AKH, însă v-ați întors să profesați în România. De ce?

AKH este un centru de referință în oncologie foarte cunoscut în lume. Am lăsat prestigiosul spital Princess Margaret Hospital din Toronto pentru a mă alătura echipei de la AKH, considerată cea mai bună echipă de ginecologie oncologică din Europa și una dintre cele mai bune din lume. De când am venit în Viena să mă supraspecializez în tratamentul cancerelor genitale, am aflat ce record trist deține România în ceea ce privește cancerul de col uterin. Mi se pare o datorie să încerc să fac ceva pentru femeile românce care suferă de această boală, la ele acasă, deoarece nu toate reușesc să vină la tratament în străinătate.

Ce reprezintă programul “Woman’s Health Academy”, desfășurat în colaborare cu Spitalul Monza din București?

Este împlinirea unui vis de-al meu în care femeia, care este atât de prinsă în rolul de mamă, de profesionistă și de soție, să poată să își ofere câteva ore de prețuire și de respect de sine venind într-un mediu superb, în care oameni dedicați și experimentați efectuează la standarde mondiale teste care altfel ar fi trebuit făcute în mai multe instituții și de către mai mulți medici.

Rezultatele unei campanii de vaccinare se vor vedea la un deceniu și jumătate de la efectuarea ei, cu toate consecințele economice aferente.

oamenii sunt mult mai conștienți de beneficiile unui stil de viață sănătos și, prin urmare, au grijă să evite anumiți factori de risc, deci unele tipuri de cancer scad în incidență.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: