Interviu cu prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu
Cancerul pulmonar este cel mai agresiv tip de cancer, iar fibroza pulmonară idiopată are un prognostic extrem de sever. Cu toate acestea, există speranțe pentru pacienții cu boli pulmonare. de Valentina Grigore
Prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumoftiziolog, președinte al Societății Române de Pneumologie, atrage atenția asupra importanței depistării bolilor pulmonare în stadiu incipient și asupra primului lucru pe care îl poate face oricine, indiferent că este bolnav sau nu: să renunțe la fumat.
Care sunt cele mai întâlnite boli pulmonare și cu ce probleme se confruntă pacienții?
Cele mai dese și cele mai de temut sunt bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronșic, cancerul pulmonar și fibroza pulmonară idiopată (fibroză pulmonară cu cauză necunoscută) – chiar dacă nu este des întâlnită, este o boală cu un prognostic extrem de sever, mai sever decât al multor tipuri de cancer.
Ideea esențială este aceea a unui diagnostic cât mai timpuriu care, din nefericire, de foarte multe ori nu este posibil, mai ales pentru: BPOC, cancerul pulmonar și fibrozele pulmonare de cauză necunoscută. Toate trei sunt legate fundamental de fumat. Orice fumător care tușește și expectorează consideră că este normal să aibă aceste simptome. Având în vedere faptul că aceste boli pulmonare nu au niște manifestări specifice, de foarte multe ori pacienții vin târziu la medic. Ei tușesc, expectorează și, pe măsură ce trec anii, încep să obosească la efort (apare dispneea). Aceste manifestări nu sunt normale, indiferent dacă omul a îmbătrânit, dacă s-a îngrășat, dacă este fumător sau nu. Persoana care are aceste simptome ar trebui să consulte cât mai devreme medicul pneumolog.
Cum poate fi îmbunătățit managementul bolilor pulmonare?
În primul rând, prin această educație, prin a spune un lucru esențial: faptul că fumatul este un obicei care face foarte mult rău, care poate duce la BPOC. Aici mai intervine un fenomen: BPOC, odată instalată la pacientul fumător, ridică și mai mult riscul de cancer pulmonar. BPOC în sine, în afara fumatului, reprezintă un risc crescut de 6 până la 12 ori de apariție a cancerului pulmonar. Un om care are manifestări de tipul tusei, expectorației, oboselii trebuie să meargă la medic cât mai devreme, pentru un consult.
Ce trebuie făcut pentru a depista cancerul pulmonar în stadii incipiente?
Cancerul pulmonar este cel mai rău dintre cancere. Unii pacienți sunt diagnosticați foarte târziu. Vin în momentul în care scuipă sânge, în care tusea nu se mai potolește deloc, în care nu mai pot înghiți sau când aproape nu mai pot suporta durerea. Trei sferturi dintre cazuri ajung la medic atunci când cancerul pulmonar este inoperabil, adică nu se mai poate face nimic. În momentul în care există cel mai mic semn de tipul unor manifestări pulmonare care nu trec la un tratament standard, pacientul trebuie să se prezinte pentru evaluare la medicul pneumolog sau la medicul de medicină generală.
Se face screening pentru cancerul pulmonar?
Markeri ca atare, care să anunțe cu foarte mare specificitate cancerul pulmonar, sunt fie foarte scumpi, fie nu conturează foarte clar această suspiciune. Pot exista cazuri în care markerii există și semnalul de alarmă să fie negativ, adică să nu fie boala, dar mult mai probabil este ca markerii încă să nu fie pozitivi și neoplasmul să existe. Ideea esențială este următoarea: prevenție înseamnă în primul rând stop fumatului! Un alt lucru extrem de important este oprirea fumatului pasiv, pentru că și cei care stau într-un astfel de mediu, deși nu au fumat în viața lor, sunt extrem de vulnerabili la apariția acestor boli cauzate de fumat. Al doilea lucru este legat de educația pacientului față de un control medical periodic. Screeningurile sunt discutabile, dar aceste controale medicale periodice la medicul pneumolog sunt foarte importante.
Screeningul pentru cancerul pulmonar s-a încercat în foarte multe țări care aveau și suport financiar. La tomografia computerizată cu doză mică de radiație s-a constatat că există așa-numiții noduli pulmonari, însă mare parte din ei nu înseamnă cancer. În afară de partea financiară, destul de semnificativă, legată de screening, un alt aspect foarte important a fost impactul psihologic asupra pacientului. A ști că s-ar putea să ai un cancer pulmonar și a trăi, din șase în șase luni, cu sabia lui Damocles deasupra capului, plus etapa ulterioară de evaluare, se pare că are un impact psihologic asupra acestor pacienți mult mai dramatic decât dacă acest screening nu ar fi fost făcut. În final, în urma screeningului, cei care au fost într-adevăr descoperiți cu forme incipiente de cancer pulmonar au fost puțini. Și atunci, cel mai important este să facem un screening la persoanele cu risc: cele care au BPOC. În principal, investigațiile pentru cancerul pulmonar sunt două, a căror informație este complementară: bronhoscopia și tomografia computerizată. Se dezvoltă acum foarte mult metode prin bronhoscopie care folosesc tehnici speciale, cum ar fi autofluorescența, și care pot semnala zone suspecte de la nivelul căilor aeriene în legătură cu transformările foarte precoce pe care le numim displazii severe sau neoplasm in situ. Este nevoie de evaluare pneumologică, în principal pentru un prim bilanț cu referire la o suspiciune de cancer pulmonar, bronhoscopie, tomografie computerizată. Însă nu orice pacient care fumează trebuie să facă aceste investigații. Medicul pneumolog este cel care face aceste recomandări.
Tratamentul adecvat este foarte important. Cum pot avea acces pacienții români la noile terapii?
Ne dorim să ridicăm nivelul de alarmă față de aceste boli extrem de severe și la care, dacă până acum ceva vreme nu exista niciun fel de speranță (vorbim în primul rând de cancerul pulmonar sau de fibroza pulmonară idiopată), acum lucrurile se schimbă, inclusiv în România. Legat de partea de politici de sănătate, și aici se vor schimba lucrurile. Corpul medical trage aceste semnale de alarmă în legătură cu riscul bolii, cu necesitatea de a fi diagnosticată cât mai devreme și cu necesitatea, dacă mă gândesc la cancerul pulmonar, de a exista un acces la posibilitățile de nuanțare a diagnosticului legat de un anumit tratament. Toți medicii trebuie să știe care sunt aceste metode noi de diferențiere a diagnosticului, care ar fi posibilitățile și care este greutatea unei astfel de metode moderne și suplimentare de diagnostic. Dar aceste aspecte trebuie să fie auzite și de către cei care pot lua decizii în sens financiar. Cancerul pulmonar este cancerul cu riscul de mortalitate cel mai mare, cu prognosticul cel mai sever. În momentul în care apar aceste terapii noi, o parte dintre pacienți pot beneficia de tratamentele țintite.
Care sunt prioritățile Societății Române de Pneumologie în 2017?
În primul rând, eu cred că un element esențial este să împletești experiența medicilor cu elanul tinerilor specialiști. Rolul fundamental al Societății Române de Pneumologie este și rolul fundamental pe care îl au părinții sau bunicii într-o familie, în a lăsa moștenirea, tradiția urmașilor, dar, în același timp, în a-i ajuta să își dezvolte propriul fel de a fi. Nevoile se schimbă, iar cel mai bine vor ști de ce au nevoie și cum să-și construiască drumul tinerii specialiști. Îmi doresc ca acești specialiști să fie stimulați să rămână în țara lor și nu să plece în străinătate, acolo unde lucrurile, din punctul de vedere al valorii medicilor români, stau altfel, în sens pozitiv. Îmi doresc să îi stimulăm, să îi sprijinim să își facă propriul contur al practicii medicale, așa cum sunt lucrurile în secolul al XXI-lea.
