Politici de Sanatate

Premieră în învățământul medical românesc: „Predarea și evaluarea profesionalismului medical”, disciplină de studiu

19 octombrie
15:35 2018
Premieră în învățământul medical românesc:  „Predarea și evaluarea profesionalismului medical”, disciplină de studiu

Interviu cu prof. univ. dr. Anca Buzoianu, președinte al task force-ului pentru implementarea și construirea HTA în România; vicepreședinte al Grupului de lucru pentru produse farmaceutice și dispozitive medicale pe lângă Consiliul European; președinte al Consiliului Științific al ANMDM; președinte al Asociației Decanilor Facultăților de Medicină din România; președinte al Comisiei Farmacologie clinică, toxicologie a Ministerului Sănătății.

Sunteți decanul unei universități de prestigiu din România, dar vă implicați totodată în multe alte proiecte în afara sferei academice. Care sunt prioritățile dumneavoastră?

În primul rând, vreau să-mi continui mandatul de decan la facultate la Cluj și să-mi finalizez proiectele pe care le-am început și care sunt foarte importante nu doar pentru mine, ci și pentru școala clujeană. În al doilea rând, ca președinte al task force-ului pentru implementarea și construirea structurilor de HTA în România, pot să spun că și acesta este un proiect foarte motivant și, în același timp, foarte important pentru țară. Termenul de finalizare al acestuia este 2019. În același timp, de anul viitor, când vom prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, voi fi vicepreședinte al Grupului de lucru pentru produse farmaceutice și dispozitive medicale, o responsabilitate onorantă pe care o consider de asemenea a fi o prioritate pe care voi încerca să o duc cu succes la bun sfârșit.

Ce presupune munca pentru pregătirea acestui task force pe HTA?

Scopul proiectului este de a concepe un cadru instituțional pentru evaluarea tehnologiilor medicale (Health Technology Assessement – HTA) care va conecta structurile implicate în HTA, ANMDM, MS, CNAS, institutele de cercetare, asociațiile de pacienți și alți actori relevanți, astfel încât să facă posibil schimbul fluent de informații și elaborarea politicilor în domeniu. În urma acestui proiect, în România se va structura o nouă unitate HTA în cadrul ANMDM-ului și una în cadrul Ministerului Sănătății care vor aborda evaluarea medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a politicilor de sănătate publică în funcție de criterii foarte clare. Proiectul se află într-o fază finală, de implementare a structurii respective, și necesită o mare implicare pentru a găsi oamenii potriviți, pentru a face să funcționeze ceea ce s-a gândit, pentru a se armoniza funcționarea entităților principale și, nu în ultimul rând, pentru ca structura să devină funcțională și să corespundă obiectivelor proiectului.

Referitor la echipă, la oameni, aveți în momentul de față o echipă cu care să lucrați pe acest proiect?

Da, sigur. Task force-ul cuprinde în jur de 15 persoane din toată țara pe care le coordonez, care au întâlniri periodice și workshop-uri în care se lucrează foarte intens și care au rezultate concrete. Sunt specialiști din diferite domenii: de la statistică și economie până la legislație, medici și farmaciști. Avem de asemenea consultanți externi, un mare beneficiu al proiectului fiind posibilitatea de a beneficia de expertiză la cel mai înalt nivel în HTA. Asistența tehnică este implementată pe o perioadă de 24 de luni de un consorțiu format de Oxford Policy Management UK, Imperial College of Science, Technology and Medicine UK și Management Sciences for Health, USA. Lucrăm chiar foarte intens, întâlnirile sunt periodice, iar în rest se lucrează permanent online.

Fondurile pentru proiect sunt de la Guvernul României?

Proiectul este finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este un proiect condus de Ministerul Sănătății intitulat „Proiect privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar” – asistența tehnică „Construcția instituțională a structurii de evaluare a tehnologiilor medicale, inclusiv de formare pentru ANMDM”, cu o finanțare bună.

 Să înțeleg că acum este perioada în care toată lumea muncește să pună bazele structurii care va coordona activitatea de HTA începând cu ianuarie 2019?

Exact. Această structură are două unități: o unitate HTA în cadrul ANMDM pentru medicamente și o unitate HTA în cadrul Ministerului Sănătății. Unitatea HTA din cadrul ANMDM va trebui să cuprindă mai mulți specialiști, pentru că volumul de muncă va fi semnificativ. În cadrul Ministerului Sănătații, vor funcționa o unitate de coordonare și una destinată tehnologiilor medicale non-medicament. Structurile HTA vor include și comitete de experți independenți, selectați cu foarte mare atenție în urma unui concurs, majoritatea din universitățile din țară, care vor face evaluarea și documentarea dosarelor depuse, rezoluțiile date fiind ulterior înaintate Comitetului de evaluare, format din 15 specialiști care vor propune decizia finală ministrului Sănătății.

Când va funcționa la capacitate maximă această structură și ce se va schimba în România atât din punctul de vedere al firmelor de medicamente, cât și din cel al pacientului?

HTA este un proces multidisciplinar de evaluare a aspectelor sociale, economice, organizaționale și etice, cu privire la intervenții sau tehnologii medicale. Se pune accentul pe crearea unui cadru instituțional eficient, pe dezvoltarea și aplicarea unor metodologii HTA corecte, precum și pe implementarea unor procese robuste care permit aplicarea HTA pentru susținerea procesului decizional informat, cu privire la politicile din domeniul Sănătății. Împreună cu dezvoltarea ghidurilor de practică clinică, HTA este importantă pentru procesul de stabilire a priorităților în serviciile medicale, în elaborarea planurilor de beneficii medicale și în procesul de îmbunătățire a calității serviciilor medicale. În final, acesta este rezultatul scontat, creșterea calității actului medical și a accesului la medicamente pentru pacienți.

Ar fi bine ca în România să existe, ca în alte țări, un lobby reglementat din partea firmelor de medicamente?

Nu cred că este de dorit să se legifereze lobby-ul făcut de firmele de medicamente, acest tip de activitate nu ar trebui să influențeze lista medicamentelor care se compensează. Știm cu toții că firmele de medicamente sunt puternice, dar nu cred că acest lucru ar trebui să fie driverul principal. Nu ar fi deloc etic. Exact acest lucru este evitat prin implementarea sistemului HTA în România.

Cam câte persoane ar trebui să fie angajate la ANMDM pentru a face față standardelor?

Deficitul de personal din acest moment este destul de mare. Este nevoie de angajarea a mai mult de 50 de persoane pentru a eficientiza activitatea în ANMDM, nu doar pe HTA. În departamentul HTA ar trebui să lucreze 10-15 persoane. Există o structură în cadrul proiectului cu fișa postului pentru fiecare, deci toate lucrurile sunt detaliate.

Cum a reușit Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj să ajungă la rețeta succesului?

Nu există o rețetă garantată a succesului, dar dacă m-aș gândi la rețeta noastră, aș spune că ingredientul principal este tradiția pe care o avem. Facultatea de Medicină din Cluj, care împlinește anul viitor 100 de ani de învățământ în limba română, a fost înființată în cadrul Universității „Franz Joseph”, în 1872. În tradiția școlii medicale clujene, a existat întotdeauna un filon umanist, o mare grijă de oameni – atât de pacienți, cât și de cei care lucrează în cadrul facultății. Profesorul Iuliu Hațieganu, ctitorul școlii de medicină internă din Transilvania și primul decan al facultății noastre, spunea: „Medicina este știință și conștiință, încălzite de iubirea față de oameni”. Această iubire față de oameni am cultivat-o de-a lungul zecilor de generații de medici formați la facultatea noastră, bine pregătiți și dedicați binelui pacienților.

În al doilea rând, aș menționa profesionalismul, pentru că am căutat ca prin tot ceea ce facem să avem o foarte bună pregătire și un comportament profesionist în toate domeniile și la toate nivelurile. De la asistenți până la profesori universitari, începând cu primul an de studenție și până la retragerea din activitate. De altfel, începând cu acest an universitar, am introdus predarea și evaluarea profesionalismului medical, ca disciplină independentă în curricula facultații de medicină, o premieră în învățământul medical românesc.

Nu în ultimul rând, am încercat să facem reguli clare și care să se aplice tuturor. Acest lucru a fost gândit de conducerile universității, a fost și este încurajată meritocrația, promovarea valorilor, susținerea excelenței.

Cum ați ajuns la această celebritate?

Facultatea de Medicină clujeană a internaționalizat învățământul medical. Suntem printre puținele facultăți din lume care oferă un program de studiu – medicina – în trei limbi: română, engleză și franceză. Am ajuns să avem cel mai mare număr de studenți internaționali din România, concurența la secțiile străine crescând de la an la an.

Cum am ajuns să fim căutați? Am mers întotdeauna pe calitate și nu pe cantitate, iar pentru a certifica valoarea serviciilor educaționale oferite de facultatea noastră, am solicitat evaluări externe ale calității. În urma acestora, am primit acreditare internațională și suntem prima facultate de medicină din centrul Europei și din partea de sud-est care a primit diploma de calitate „Label CIDMEF” – oferită de Conferința Internațională a Facultăților de Medicină de Expresie Franceză, rețea instituțională care reunește 150 de facultăți de medicină francofone. Ne-am dat seama că piața serviciilor educaționale este foarte competitivă, iar competiția pentru noi depășește granițele țării, încercăm să demonstrăm în fiecare zi că suntem le fel de buni ca marile universități europene și nu numai. Acest lucru presupune efort și dăruire din partea întregii comunități academice.

Credeți că ați putea face în Cluj ceea ce se dorește foarte mult nu numai în București, ci și în toată țara să convingeți studenții ca în momentul în care termină medicina să rămână în țară și chiar să profeseze în orașe mici și în sate?

Am publicat un studiu privind intenția de migrație a absolvenților facultații de medicină, într-o revistă de mare impact, aș spune că este un studiu care a suscitat interes, având numeroase citări. Datele obținute au fost îngrijorătoare pentru că peste 80% dintre absolvenți își exprimau dorința de emigrare. În București, în Cluj și în orașele mari din țară nu este deficit de medici. Problema este că nu dorește nimeni să meargă nici măcar în orașele mici, nu mai vorbim în mediul rural. De ce nu doresc? Pentru că nu li se oferă condiții de muncă în care să se valideze profesional și să poată face medicină de vârf. Deci nu neapărat salariile ar fi de vină, salarii care acum au crescut comparativ cu cele din Vest.

Ați avut mai multe proiecte educaționale, cum ați reușit să le implementați?

 Cele mai multe proiecte pe care le-am avut și pe care le-am implementat împreună cu echipa noastră au fost făcute cu finanțare externă, pentru că este foarte greu să faci ceva, dacă nu ai sursă de finanțare. De la Caietul de abilități practice pentru studenți și până la aplicația de telefon InfoUtil, toate au fost finanțate din proiecte. Aplicația InfoUtil oferă toate informațiile necesare unui student străin care vine să studieze în Cluj, de la ce taxi să ia de la aeroport la unde sunt amfiteatrele, cum să procedeze în caz de urgențe, orarul, evenimentele culturale din oraș etc., toate, în trei limbi. Acum avem în derulare două proiecte, ale căror rezultate așteptate sperăm să ne apropie și mai mult de școlile de medicină moderne europene. Unul dintre acestea va oferi studenților caiete de stagiu structurate cu manopere și baremuri obligatorii pentru pregătirea în chirurgie generală și medicină internă, iar celălalt, EDU-WORK, este un proiect prin care încercăm să adaptăm într-o măsură mai mare pregătirea pe care le-o oferim studenților la medicină la cerințele pieței muncii. În acest proiect, vom trimite studenții pentru practica de specialitate în zone defavorizate sau în mediu rural, tocmai pentru a-i familiariza cu medicina în condiții grele și pentru ca ei să vadă că există provocări în a face medicină acolo. Colaborăm cu Colegiul Medicilor din România, finanțăm medici de familie și medici din mediul rural care să se ocupe în mod particular de acești studenți și să le arate că medicina poate fi foarte frumoasă și în condiții grele. Proiectul este în derulare și a debutat în vară.

Când veți putea prezenta concluziile acestui proiect?

Peste doi ani. Este un proiect finanțat pe trei ani, un proiect POCU de care suntem foarte mândri. Am pornit în ideea acestui proiect tocmai din dorința de a face ceva pentru a-i opri pe medici să plece. Să știți că și în țările dezvoltate economic, cum sunt Franța, Germania sau Elveția, asistența primară în zonele rurale este deficitară, deci trebuie să existe o strategie globală care să îi atragă, nu numai prin câștigurile financiare care sunt mai bune, dar și prin altceva.

Dacă ar fi să ne referim la politicile de sănătate de la noi din țară, la ce capitol am fi deficitari?

Există unele aspecte care ar putea fi îmbunătățite în ceea ce privește pregătirea rezidenților. Pregătirea viitorilor specialiști, curricula acestora care trebuie adaptată la cerințele actuale, dar și repartizarea lor, astfel încât să poată învăța pe parcursul rezidențiatului. Există o foarte mare aglomerare în anumite centre, astfel că unii nu ajung să învețe ceea ce este esențial. Aș încerca să le fac un barem de manopere și proceduri foarte clar, cu ajutorul unor instrumente educaționale, așa cum am făcut la studenți, prin care să te asiguri că la sfârșitul stagiului de pregătire au cunoștințele, abilitățile practice și atitudinile necesare. Cred că pot fi ameliorate, pentru admiterea în rezidențiat, de la bibliografie și modul de admitere până la examenul de specialitate care ar trebui adaptat după modelul vestic.

Președinția României la Bruxelles. Pe ce ar trebui să ne axăm în aceste câteva luni care au mai rămas?

Pe componenta de sănătate, România urmărește Garanția accesului la sănătate pentru toți cetățenii europeni, atât prin prisma atenției acordate accesului universal al pacienților la medicamente, prin îmbunătățirea acoperirii vaccinale, cât și prin reducerea consumului în exces al medicamentelor antimicrobiene.

România se va concentra pe îmbunătățirea controlului bolilor transmisibile, va continua dezbaterile legate de asigurarea accesului pacienţilor la medicamente și creșterea acoperirii vaccinale în contextul amenințărilor la adresa sănătății publice.

De asemenea, utilizarea securizată a datelor medicale, dezvoltarea infrastructurii datelor locale și transfrontaliere pentru promovare cercetării și medicinei personalizate, dezvoltarea registrelor electronice ale pacienților și ale medicamentelor ca instrumente pentru susținerea unor sisteme de sănătate bazate pe evidențe, împreună cu telemedicina.

Autor: Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: