Consolidarea sănătății femeii în România necesită investiții susținute în prevenție, dezvoltarea programelor de screening organizat, reducerea inegalităților de acces și întărirea rolului medicinei primare și comunitare.  ”Fără aceste intervenții, decalajele față de standardele europene vor persista, iar povara bolilor prevenibile va continua să afecteze disproporționat populația feminineă”, a declarat dr. Simona Pârvu, director general al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în cadrul conferinței ”Sănătatea femeii. Sănătatea familiei” organizată de Revista Politici de Sănătate.

Sănătatea femeii reprezintă un indicator esențial al performanței sistemului de sănătate, reflectând capacitatea acestuia de a răspunde nevoilor diferențiate ale populației. Dincolo de dimensiunea clinică, aceasta este strâns legată de determinanți sociali, economici și educaționali, cu impact direct asupra sănătății întregii familii și, implicit, asupra sănătății publice.

„Sănătatea femeii nu mai poate fi considerată o temă de nișă, ci un indicator al echității și eficienței sistemului de sănătate”, a mai spus dr. Simona Pârvu.

Datele sociologice confirmă rolul central al femeii în luarea deciziilor privind sănătatea la nivel familial, inclusiv pentru copii, parteneri și vârstnici. În acest context, accesul femeilor la servicii de prevenție și îngrijiri de calitate generează efecte multiplicatoare la nivel populațional.

„Atunci când femeia este informată și are acces la servicii medicale adecvate, beneficiile se extind asupra întregului nucleu familial”, a subliniat dr. Pârvu.

Programele de screening

În pofida existenței unor metode eficiente de prevenție și screening, România continuă să înregistreze rate ridicate de mortalitate prin cancer de col uterin, o patologie prevenibilă prin vaccinare anti-HPV și depistare precoce.

„Persistența unei mortalități ridicate prin cancer de col uterin indică disfuncționalități majore în accesul la servicii, informare și implementarea politicilor publice”, a explicat dr. Simona Pârvu.

Programele de screening pentru cancerul de sân și cancerul de col uterin sunt implementate, în principal, prin proiecte cu finanțare limitată, adresate în special grupurilor vulnerabile. Acestea includ dezvoltarea registrelor de screening, formarea personalului și campanii de informare.

„Eficiența screeningului depinde nu doar de infrastructura medicală, ci și de capacitatea sistemului de a ajunge la femeile din mediul rural sau din grupuri dezavantajate”, a declarat dr. Simona Pârvu.

Nevoia de inovație sistemică și intervenții comunitare

Specialiștii subliniază necesitatea unei abordări integrate, care să includă nu doar inovația tehnologică, ci și soluții în organizarea serviciilor și comunicarea cu populația. „Inovația trebuie să însemne și reducerea barierelor culturale și emoționale dintre pacient și sistemul de sănătate, nu doar introducerea de tehnologii noi”, a punctat dr. Pârvu.

În acest sens, Institutul Național de Sănătate Publică, în parteneriat cu organizații internaționale, continuă implementarea de campanii de informare, instruiri pentru personalul din asistența primară și intervenții comunitare.