Interviu cu Alina Culcea, director general AMGEN România
Implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului în România va avea implicații asupra unor cancere oncologice cu incidență mare, dar și asupra cancerelor hematologice. Despre importanța acestui Plan Național de Combatere a Cancerului în cazul celor colorectal, pulmonar și mielomului multiplu, am discutat cu Alina Culcea, director general Amgen România, companie activ implicată în dezvoltarea și facilitarea accesului tratamentelor oncologice de ultimă generație.
Cum arată situația cazurilor de cancer în România și care sunt principalele provocări?
Cancerul este cea de-a doua cauză de mortalitate în țările din UE, după bolile cardiovasculare. În fiecare an, 2,6 milioane de oameni sunt diagnosticați cu această boală, iar 1,2 milioane mor din cauza ei, potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Europeană. Datele din România, o țară aflată la coada clasamentelor europene în ceea ce privește indicatorii de sănătate, nu sunt deloc îmbucurătoare. Anual sunt depistate circa 99.000 de cazuri noi, cele mai frecvente forme fiind cancerul pulmonar, colorectal, de sân și de prostată și, din păcate, sunt înregistrate peste 55.000 de decese.
Provocările sunt majore, mai ales că din nou, în cel mai recent raport al Comisiei Europene, vedem că românii mor din cauze prevenibile sau tratabile. Sunt provocări în ceea ce privește dezvoltarea unor programe de prevenție și diagnostic adecvate, dar și în ceea ce privește accesul la tratamente de ultimă generație. Mai bine de 29 de luni, adică 883 de zile, sunt nevoiți să aștepte românii pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație, în regim compensat, potrivit studiului anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients WAIT survey –, publicat în anul 2021, acesta fiind cel mai mare timp de așteptare din cadrul UE.
Din fericire, controlul cancerului a devenit în această perioadă o prioritate pentru noi toți, de la factori de decizie, la asociații de pacienți, media, companii farmaceutice. Suntem încrezători că
printr-un parteneriat continuu și consistent putem duce mai departe obiectivele acestui plan, astfel ca România să poată ajunge la standarde europene de îngrijire.
Cum vedeți pe mai departe implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului și prioritățile acestuia?
Am vorbit înainte de cifre descurajante, care demonstrează încă o dată că această boală reprezintă o amenințare uriașă pentru societatea noastră. Pe lângă costurile de vieți umane, cancerul vine cu o povară economică semnificativă cauzată atât de costurile directe, diagnostic, asistență spitalicească, tratamente, servicii asociate tratamentului, cât și de costurile sociale asociate pierderii productivității și capitalului uman.
Dovezile demonstrează că am putea preveni 40% din cazurile de cancer, dacă am aplica și ceea ce știm deja. De aceea cred că potențialul este enorm și stă în puterea și în voința noastră, a tuturor: pacienți, aparținători, politicieni, personal medical, asociații profesionale și ONG-uri,
companii farmaceutice, factori de decizie. Trebuie să acționăm într-un mod organizat, unitar, având ca obiectiv final implementarea efectivă a punctelor prezentate în Planul Național de Combatere a Cancerului. Este foarte important ca pașii următori să însemne măsuri concrete, pentru că un plan este doar un document fără norme de aplicare legislativă și fără alocarea unui buget corespunzător pentru implementare. Avem speranța că modalitatea de aplicare a planului va marca începutul unei noi etape în aria de oncologie și hemato-oncologie, în care pacientul diagnosticat cu cancer nu va mai fi stigmatizat, ci va putea să vadă cancerul ca pe o boală controlabilă, într-un sistem de sănătate ce îi va oferi cele mai bune condiții de prevenție, depistare precoce, tratament și monitorizare.
Cât de important este parteneriatul public-privat în implementarea acestui plan?
Industria farmaceutică inovatoare ar trebui privită ca un partener strategic în aplicarea unor planuri naționale de amploare în sănătate, așa cum fac alte state dezvoltate. Să nu uităm că rolul industriei farmaceutice este unul major în a aduce inovația medicală către pacient și către sistemele de sănătate. Amgen investește la nivel mondial în cercetare și inovație în domeniul medicinii personalizate, cu focus în oncologie și hemato-oncologie. Ariile terapeutice în care oferim soluții de tratament inovatoare sunt atât în zona de neoplazii solide (cancer colorectal, cancer bronho-pulmonar, cancer de sân, cancer de prostată), cât și în zona de neoplazii hematologice (mielom multiplu și leucemie acută limfoblastică).
Pentru ca aceste inovații să ajungă la pacienți este nevoie de parteneriat la toate nivelurile. Amgen a dezvoltat în Europa peste 110 parteneriate care generează valoare pentru pacienți și pentru sistemele de sănătate. Partenerii noștri includ autorități, universități, spitale, societăți profesionale și, bineînțeles, asociații de pacienți. Acest lucru trebuie translatat și în România și ne bucurăm că, în cadrul procesului de realizare a acestui plan, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), din care facem parte și noi, a fost o verigă activă, contribuind cu soluții, campanii de informare și proiecte de cercetare a traseelor de pacienți, care pot ajuta într-un mod major la implementarea planului.
Cancerul colorectal și cel bronhopulmonar sunt definite ca fiind prioritare pentru a fi abordate de plan. Cum putem înregistra progrese în aceste tipuri de cancer?
Cancerul colorectal reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, fiind cel mai frecvent cancer întâlnit la populația adultă și a doua cauză de mortalitate prin cancer la pacienți, după cancerul bronhopulmonar. Lipsa unui program de evaluare a riscului și depistare precoce pentru cancerul colorectal are impact în numărul relativ mare de cazuri noi descoperite în stadii avansate de boală. Detecția precoce crește substanțial șansele de eficiență a tratamentului și de supraviețuire. Peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un program riguros de screening adresat persoanelor cu risc crescut. În plus, această patologie poate fi tratată cu rezultate bune și foarte bune în ceea ce privește supraviețuirea dacă testarea pentru genele RAS și BRAF este făcută la timp și corect pentru a identifica terapia cea mai potrivită.
Mă bucur că în planul național despre care discutăm a fost introdusă ideea de testare moleculară pentru accesul la terapiile personalizate. Aceste testări se fac în multe state europene, unde sunt susținute de către stat. În prezent, în România, ele sunt lăsate în grija companiilor farmaceutice, ceea ce limitează un acces susținut, pe termen lung, la testări de ultimă generație.
Dacă ne referim la cancerul bronhopulmonar, un tip de cancer cu prognostic rezervat în trecut, astăzi cercetarea și inovarea permit ca, prin metode genomice, tratamentul fiecărui pacient să fie individualizat. De aceea aș vrea să subliniez încă o dată cât de importantă este includerea în cadrul Planului Național de Combatere a Cancerului a unui capitol dedicat tratamentului personalizat și susținerii prin finanțare a testărilor genomice specifice. Nu în ultimul rînd, este important să reducem timpul de acces al pacienților la molecule noi, de ultimă generație, care pot însemna ani valoroși de viață câștigați pentru pacienți.
Vorbeați mai devreme de mielom multiplu, un cancer cu o incidență mai mică. De ce e important să ne uităm și către aceste tipuri de cancere și să luăm măsuri și acolo?
Fiecare cancer care nu este depistat la timp și nu este tratat adecvat înseamnă zile și ani pierduți pentru pacient. Un pacient cu cancer nu se gândește că boala lui este mai rară și că ar trebui să stea la rând după alți pacienți cu un tip de cancer mai des întâlnit. El așteaptă soluții și speranță în lupta cu o boală necruțătoare. Dacă ne referim la mielomul multiplu, într-adevăr este un cancer rar, dar foarte agresiv. Dacă ne uităm din altă perspectivă, este unul dintre cele mai răspândite cancere de sânge, afectând 750.000 de oameni la nivel global, conform datelor publicate de Fundația Internațională a Mielomului Multiplu. De fiecare dată când boala progresează, șansele pacienților de a supraviețui sunt reduse, iar calitatea vieții lor se deteriorează, de aceea tratamentul eficient la prima recidivă este crucial.
Tratamentele pentru mielom multiplu au o frecvență de administrare ce necesită vizite regulate la spital. De aceea, pentru acești pacienți, o soluție prioritară este introducerea în legislație a unor elemente concrete de susținere fie a tratamentelor la domiciliu, fie a transportului pacienților la spital, într-un parteneriat public-privat cu rezultate în creșterea aderenței la tratament.
de Valentina Grigore
