
Interviu cu Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
Programul Operațional de Sănătate (POS) reprezintă nu numai un instrument de finanțare, dar, în egală măsură, și un instrument de susținere a unor obiective și măsuri ale Strategiei Naționale de Sănătate, care se află în această perioadă în consultare publică cu principalii actori din sistemul de sănătate. „POS asigură fonduri pentru finanțarea unor măsuri, intervenții de sănătate și investiții în infrastructură și dotare. Programul urmează cei patru piloni ai planului european de combatere a cancerului: prevenție primară, diagnostic precoce, diagnostic și tratament și îmbunătățirea calității vieții pacienților și a supraviețuitorilor bolii. La aceasta se adaugă investiții în cercetarea în domeniul oncologiei și formare de personal medical și paramedical înalt specializat”, explică Dan Dumitrescu.
Care sunt prioritățile de finanțare ale POS în domeniul oncologiei în perioada 2021-2027?
POS abordează domeniul oncologiei într-un mod coerent și integrat. Domeniul oncologie este domeniul în care POS intervine la toate nivelurile sale, de la prevenție la paliație și totodată acordă o importanță specială cercetării în oncologie. Astfel, POS cuprinde măsuri de prevenție, diagnostic și tratament, recuperare și îngrijire paliativă. Fiecare dintre aceste niveluri de intervenție are prevăzute atât măsuri de investiție în infrastructură și dotări, cât și măsuri care finanțează dezvoltare de metodologii, ghiduri și protocoale, criterii de calitate a serviciilor medicale, instruire și formare de personal medical, campanii de informare, educare și conștientizare. Investițiile în infrastructură se referă la finanțarea dotărilor cu aparatură și tehnologie medicală, astfel încât să se asigure o acoperire uniformă la nivelul tuturor regiunilor și județelor, facilitând astfel accesul pacienților la servicii specializate cât mai aproape de casa lor. Finanțarea instruirii personalului, a dezvoltării de ghiduri și metodologii, campanii de informare, educare și conștientizare a populației vine să sprijine asigurarea calității serviciilor medicale și sustenabilitatea investițiilor în infrastructură. Investiția în infrastructură este astfel însoțită și de o investiție în asigurarea și controlul serviciilor medicale pe care această nouă infrastructură le va oferi.
Care sunt sumele alocate continuării programelor de screening în această perioadă/inițierii unor programe noi?
PO – Capital Uman din perioada de programare 2014-2020 finanțează deja programe-pilot regionale de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. Acestea sunt cele trei cancere pe care Consiliul European le recomandă, deocamdată, pentru screening organizat pe baze populaționale. Aceste programe-pilot se află în implementare până în 2023.
POS prevede alocări financiare consistente pentru extinderea acestor programe-pilot în toate regiunile de dezvoltare. Astfel pentru regiunile care implementează deja proiectele de screening sunt prevăzute sume pentru creșterea graduală a acoperirii populației eligibile până la aproximativ 50%, iar pentru celelalte regiuni, care vor iniția și ele programele de screening, se intenționează ca prevederile financiare să acopere necesarul de servicii de screening pentru aproximativ 20% din populația eligibilă. Alocările financiare pentru programele de screening pentru cancer nu sunt definitive, ele vor fi definitivate în funcție de capacitățile regionale de preluare în diagnostic și tratament al pacienților și de capacitățile manageriale ale echipelor de implementare. Programele de screening organizate pe baze populaționale necesită un efort de organizare special, pe care POS îl sprijină, așa cum am spus, dar consolidarea acestor programe este un proces de durată, către care vom direcționa fonduri proporțional cu aceste capacități locale și regionale.
Pe lângă programele de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul colorectal, de care am vorbit, POS prevede măsuri pentru inițierea programelor-pilot de screening ale cancerului bronhopulmonar și cel de prostată. Aceste măsuri se referă la: crearea cadrului metodologic al programelor de screening organizat, în conformitate cu recomandările europene de asigurare a calității în programele de screening, crearea registrelor de screening, instruirea tuturor categoriilor de personal implicat în aceste programe și finanțarea serviciilor de testare, diagnostic și tratament. Astfel, aceste măsuri vin în sprijinul dezvoltării și consolidării de programe de screening cu mecanisme de asigurare și control al calității, accesibile în mod egal și echitabil tuturor categoriilor de populație vizate de aceste programe. O atenție specială este acordată categoriilor socio-economice vulnerabile, care vor beneficia și de măsuri de sprijin în accesarea serviciilor specializate de diagnostic și tratament.
Creșterea accesibilității la servicii medicale trebuie să fie însoțită și de o creștere a calității acestor servicii, astfel încât pacienții să aibă acces egal și echitabil la servicii medicale de egală calitate.
Autoritățile europene atrag atenția asupra importanței prevenției afecțiunilor oncologice. Având în vedere că, în România, accesul la servicii preventive este în continuare deficitar și inechitabil, care sunt măsurile ce vor fi finanțate prin POS pentru a remedia aceste aspecte?
În POS există alocări financiare pentru prevenție primară a factorilor de risc ai cancerului – campanii de informare, educare și conștientizare a populației, campanii pe care ni le dorim creative, consecvente și coordonate, pentru dezvoltarea ghidurilor și protocoalelor de diagnostic precoce al cancerului, inclusiv pentru crearea rețelelor clinice de îngrijire integrată și, implicit, pentru definirea traseului pacientului astfel încât timpul scurs între momentul apariției semnelor și simptomelor și cel al preluării în tratament și monitorizare să fie cât mai scurt cu putință. Un sistem structurat de prevenție secundară a cancerului reprezintă, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, structura pe care se poate construi ulterior programe de screening populaționale eficace.
Care sunt sumele prevăzute pentru cercetare în tratamentul cancerului? Există fonduri pentru dezvoltarea competențelor profesionale?
POS conține alocări financiare pentru dezvoltarea competențelor profesioniștilor din sănătate, acestea sunt prevăzute atât în cadrul măsurilor specifice de diagnostic precoce și tratament, dar și ca măsuri generale în cadrul cărora apelurile de proiecte vor răspunde unor nevoi specifice de dezvoltare sau creștere a competențelor profesionale. Cercetarea reprezintă o măsură specifică prevăzută în cadrul operațiunii de importanță strategică dedicată tratamentului cancerului și are în vedere tratamentul inovativ și personalizat al cancerului, geonomica și dezvoltarea rețelelor de cercetare-dezvoltare prin dezvoltarea de centre de formare, finanțarea programelor de instruire în utilizarea tehnologiilor inovative, sprijinirea în procesele de acreditare națională și internațională și furnizarea în regim-pilot a terapiilor inovative sprijinite, complexe, inclusiv cu implicare de specialiști internaționali. De asemenea, dezvoltarea de programe și module specifice și transversale de la nivelul universităților de medicină, care să permită perfecționarea sau reconversia profesională și susținerea parteneriatelor dintre furnizorii de formare (de la nivelul învățământului terțiar) și instituțiile din domeniul medical reprezintă măsuri pentru care POS conține prevederi specifice.
Sistemul de sănătate arată nevoia de informare mai amplă privind disponibilitatea și accesarea diferitelor tipuri de fonduri europene. Cum poate fi amplificată această informare? Cum pot fi pregătiți managerii de proiect care să realizeze documentația și să acceseze aceste fonduri?
Sectorul de sănătate va beneficia de alocări atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și prin Programul Operațional de Sănătate. În prezent MIPE lucrează cu reprezentanții Ministerului Sănătății pentru o mai bună coordonare a acestor alocări în sensul susținerii procesului de reformă a acestui sector promovat prin noua Strategie Națională de Sănătate 2022-2030.
Pentru a asigura informarea potențialilor beneficiari privind posibilitățile de finanțare din fonduri externe nerambursabile, un prim pas a fost realizat în procesul de elaborare a POS, când MIPE a organizat ample consultări cu specialiști ai sistemului de sănătate, de la toate nivelurile. Intenționăm să continuăm acest proces atât prin organizarea de dezbateri pe conținutul ghidurilor de proiecte, cât și prin publicarea acestor informații într-un mod mult mai structurat, fapt care ar permite și o monitorizare mai atentă a intervențiilor-cheie pe care le vom susține. Cu privire la creșterea capacității beneficiarilor, MIPE elaborează un plan de acțiune prin care beneficiarii strategici ai POS vor fi sprijiniți fie prin expertiza Jaspers/ BEI, fie prin programele de formare organizate de MIPE pe toate aspectele-cheie ale implementării proiectelor.
de Valentina Grigore