Politici de Sanatate

Politicile de sănătate și dezvoltarea economică

21 iunie
15:02 2013

Prof. dr. Vasile Pușcaș, Profesor Jean Monnet Ad Personam, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca

Cred că ar fi cazul să se “reevalueze” și la noi cât mai repede relația între economic și social, înțelegându‑se că socialul nu este contra și nici paralel economiei, ci într-o profundă relație de inter-dependență.

În România persistă o mentalitate greșită despre relația între politicile sociale (incluzând sănătatea, educația etc.) și politicile economice. În diferitele etape ale revoluțiilor industrial-tehnologice s-a ajuns a se pune mașina mai presus de om. Pe măsură ce tehnologiile înalte au intrat în industrii, servicii, comerț, în întreaga activitate economică și socială s-a “reevaluat” rolul omului, nu doar ca mânuitor al tehnologiilor respective, ci și în calitate de creator, inovator permanent al tehnologiilor, dar mai ales al cercetării și perfecționării mediului economic și social. De aceea, cred că ar fi cazul să se “reevalueze” și la noi cât mai repede relația între economic și social, înțelegându‑se că socialul nu este contra și nici paralel economiei, ci într-o profundă relație de interdependență. Altfel spus, nu poate fi concepută o dezvoltare economică sustenabilă fără o susținere concomitentă a politicilor și serviciilor sociale. Și nu pentru a promova formula economiei sociale de piață, care în multe state membre ale UE a fost și este mai degrabă un slogan demagogic, ci pentru a atinge cu adevărat obiectivul dezvoltării sustenabile și al unei ridicate competitivități societale.

Am afirmat, în mai multe rânduri, că România a greșit când a tratat numai tangențial problemele serviciilor de sănătate, în Cadrul Financiar Comun 2007-2013, convenit cu Comisia Europeană, în iunie 2007. Acum, în 2013, constatăm că ar fi fost bine dacă politici de sănătate formulate coerent și realist, în București, s-ar fi implementat sârguincios și corect în satele și orașele României, cu finanțare internă și cu investiții provenind din instrumentele structurale bugetate de Uniunea Europeană. Dar nu la greșelile trecutului vreau să mă refer, deși ar merita revenit mai des asupra lor, căci prea frecvent factorii decizionali români repetă asemenea greșeli. E timpul să insistăm și asupra viitorului Cadru Financiar Comun 2014-2020. În fapt, deja este un timp întârziat, deoarece în următoarele luni ar trebui să se finalizeze conținutul operațional al amintitului Cadru Financiar Comun. Tocmai din cauza acestei întârzieri, Serviciile Comisiei Europene au inițiat un dialog cu autoritățile române, la sfârșitul anului 2012, propunând ele un conținut pentru Acordul de Parteneriat și programele care să fie finanțate, în România, în perioada 2014-2020. Probabil, aceste propuneri au făcut turul “șefilor de birou de lemn” din diferite ministere și agenții guvernamentale, dar o consultare mai largă a tuturor partenerilor sociali a rămas probabil doar o exprimare politicianistă.

Dar dacă aspectele reale ale politicilor sociale din România, inclusiv ale celor de sănătate, sunt mai degrabă preocupări ale senzaționalismului media ori ale populismului deșănțat autohton, Comisia Europeană arată nu doar interes față de acestea, ci și o vizibilă îngrijorare. Comisarul european Laszlo Andor, într-o conferință la Universitatea “Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca, 23 aprilie 2013), poziționa România la loc de alertă în ceea ce privește….

Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna iunie a revistei Politici de sănătate!

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: