Interviu cu dr. Daniela Zob, manager Institutul Oncologic București „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”.

Lipsa de personal auxiliar, plata pe performanță, respectarea programului în unitățile medicale de stat, salarizare echitabilă – cum impactează toate acestea activitatea într-unul dintre cele mai mari institute oncologice din țară? „Plata pe performanță va contribui la o mai bună echilibrare a efortului și la o alocare mai justă a resurselor. Este un pas firesc spre eficientizarea sistemului și spre recunoașterea reală a muncii depuse”, spune dr. Daniela Zob.

În ultima perioadă, am asistat la o serie de probleme care au afectat încrederea pacienților în sistemul medical. Ce măsuri credeți că ar trebui luate, atât la nivel administrativ, cât și la nivel de sistem, pentru a recâștiga încrederea pacienților în serviciile publice de sănătate?

O problemă majoră o reprezintă lipsa acută de personal auxiliar. Este vorba despre oameni care să se ocupe de programări, să întâmpine pacienții, să-i însoțească spre investigații, este nevoie de asistente medicale și de registratori care să susțină activitatea medicilor și a întregii echipe. Sigur că un medic poate vedea mai mulți pacienți – nu acolo e blocajul, ci în toată documentația care vine la pachet cu actul medical: rețete, scrisori medicale, bilete de trimitere, fișe de observație etc.

Din păcate, chiar și când scoatem posturi la concurs, nu se prezintă suficienți candidați. Pregătirea în zona aceasta este deficitară, iar salarizarea mai mică în sistemul public, comparativ cu cel privat, contribuie la lipsa de atractivitate. Au existat și perioade în care angajările au fost blocate – în ultima etapă, am putut scoate la concurs doar posturile unice permise prin memorandum. Toate spitalele au făcut acest lucru, dar între timp oamenii s-au pensionat, s-au eliberat posturi, iar multe au rămas neocupate. Transferul de personal de la o unitate la alta, o practică des întâlnită, nu face decât să creeze goluri în altă parte.

Una dintre măsurile anunțate recent de actualul ministru al Sănătății este desfacerea contractului de muncă pentru medicii care nu stau tot programul în spitalul de stat, acordând și consultații în privat. Cum vedeți această decizie, atât din postura de medic, cât și din cea de manager de spital?

Nu cred că această măsură va afecta medicii corecți, care deja respectă programul de lucru – ba chiar stau peste cele 8 ore, pentru că au pacienți. Situația poate fi verificată ușor. Iar în acest context, introducerea plății pe performanță va aduce mai multă claritate. E important totuși ca toate cele 8 ore să fie petrecute cu folos. Statul fizic în spital nu înseamnă mare lucru, dacă nu este însoțit de implicare reală și eficiență. Măsura în sine cred că este una benefică pentru toată lumea, atâta vreme cât timpul petrecut la spital este
folosit în interesul pacientului.

Cum credeți că va influența plata pe performanță activitatea unei instituții medicale mari, cum este Institutul Oncologic București?

Cred că în sfârșit lucrurile se vor reglementa mai clar. În toate spitalele – nu doar la noi – există medici și personal mediu sau auxiliar cu o încărcătură mare de muncă și, în paralel, colegi cu o încărcătură mai redusă. Plata pe performanță va contribui la o mai bună echilibrare a efortului și la o alocare mai justă a resurselor. Este un pas firesc spre eficientizarea sistemului și spre recunoașterea reală a muncii depuse.

Din păcate, în momentul de față, salarizarea este identică, indiferent de volumul de activitate. Iar dacă ne uităm la riscul de malpraxis – real pentru cei care chiar muncesc –, apare o inechitate evidentă. Cine nu lucrează nu greșește, nu are pacienți, nu este expus, nu este implicat… și totuși este plătit la fel. Aceasta e o realitate care îi demotivează pe cei care depun efort constant. E firesc ca, în timp, unii dintre aceștia să-și diminueze volumul de muncă – și exact asta nu ne dorim.

În spitalele mari care țin de Ministerul Sănătății, salariile sunt mai mici decât în spitalele județene sau în cele din rețeaua administrată de autoritățile locale. Există situații în care un medic rezident sau specialist proaspăt angajat într-un spital județean câștigă mai mult decât un medic primar cu experiență dintr-un institut național. Diferențele sunt semnificative – uneori de 1,5 ori. Asta afectează motivația, stabilitatea echipelor și, în final, îngrijirea pacientului. Introducerea unui sistem de plată pe performanță, corect calibrat, ar putea echilibra aceste discrepanțe.

Ce înseamnă, din perspectiva de manager, servicii medicale de excelență?

Excelența presupune un cumul de factori: oameni bine pregătiți, aparatură de ultimă generație, protocoale clare și acces la investigații și tratamente moderne. Pe partea de personal, înseamnă competențe solide, pregătire continuă, practică în centre mari, inclusiv din străinătate, acolo unde se tratează specific anumite patologii. E nevoie de expunere și de experiență în volume mari de cazuri, pentru a ajunge la performanță.

Din fericire, la Institutul Oncologic avem atât aparatura necesară, cât și personalul calificat pentru utilizarea acesteia.Avem un PET-CT digital, primul de acest fel în sistemul public din București – poate chiar din țară –, funcțional de peste doi ani și integrat în contract cu Casa de Asigurări. Am realizat deja primele investigații decontate. Avem un secvențiator pentru testări HPV, achiziționat prin Ministerul Sănătății în contextul screeningului. Un mamograf digital modern este deja instalat. Prin PNRR – componenta de ambulator – urmează să primim un endoscop, osteodensitometru, un CP pentru tumori oculare, dotări pentru cabinetul ORL și alte echipamente. Am început deja pregătirea spațiilor pentru instalarea acestora.

Pe lângă dotări, vorbim și despre extinderea serviciilor medicale oferite?

Da, Institutul oferă deja o gamă extinsă de servicii și ne pregătim să introducem și altele. Avem endocrinologie, ORL, oftalmologie – suntem una dintre puținele unități unde se face chirurgie pentru tumori oculare. Suntem și unul dintre cele două centre care administrează imunoterapie țintită pentru melanom ocular, ceea ce a atras o creștere a numărului de cazuri adresate instituției noastre.

Avem și un cabinet de cardiologie specializat pe cardioncologie, un domeniu esențial în contextul tratamentelor moderne oncologice. De asemenea, avem un medic genetician – până acum fără contract cu Casa, dar lucrăm la modificări de structură pentru a include și acest serviciu. Vor urma și alte specialități în ambulatoriu: chirurgie plastică, neurochirurgie (consult), diabet, nefrologie, dermatologie, hematologie. Toate sunt corelate cu patologia oncologică și cu toxicitățile asociate terapiilor moderne – în special imunoterapia, care poate genera dezechilibre metabolice sau alte complicații.

Care este adresabilitatea pentru PET-CT?

Deși este un singur aparat, este suficient în acest moment. Capacitatea de investigație a aparatului nu este o problemă. Lista de așteptare depinde exclusiv de fondurile alocate de Casa de Asigurări, nu de numărul de pacienți sau de capacitatea tehnică. Fiind un centru relativ nou în acest sens, lucrurile se vor reglementa treptat. Important este că infrastructura există, iar pacienții pot beneficia de aceste investigații moderne, decontate. Este absolut necesar pentru stadializare corectă, pentru evaluarea răspunsului la tratament, pentru detectarea metastazelor care nu se vizualizează prin alte metode. Practic, fără PET-CT, în anumite cazuri nu putem pune un diagnostic complet sau corect. Rolul său este clar, stabilit în ghiduri, și ar trebui să fie accesibil fără întârzieri.

Valentina Grigore