Politici de Sanatate

Planurile prezidențiabililor în domeniul Sănătăţii

19 noiembrie
14:20 2014
Planurile prezidențiabililor în domeniul Sănătăţii

Victor Ponta: O NAŢIUNE SĂNĂTOASĂ – PROIECT FUNDAMENTAL AL UNUI STAT CARE ARE GRIJĂ DE CETĂŢENII SĂI

“Investiţia în Sănătate este cea care ne va diferenţia şi caracteriza ca ţară dezvoltată, civilizată, europeană. Ultimii ani au însemnat un accent mai mare pe redeschiderea spitalelor, finanţarea unităților medicale, mărirea veniturilor pentru medici şi extinderea unor servicii medicale. “

Acest proiect este fundamental, alături de cel al creării de locuri de muncă şi de continuare a întăririi statului.

Încrederea în sistemul de sănătate este posibilă dacă: sistemul este accesibil tuturor, indiferent de venit, mediu de rezidenţă, vârstă sau etnie, infrastructura este modernă, iar medicii sunt apreciaţi, stimulaţi din punct de vedere financiar şi profesional, încurajaţi să rămână în ţară şi să facă performanţă acasă, în România.

Reperele  investiției în Sănătate:

  •  Continuarea redeschiderii spitalelor şi construirea spitalelor regionale;
  • Creşterea veniturilor medicilor tineri, în cadrul strategiei de atragere de resurse medicale în ţară (+10% în următoarele 6 luni, în două tranşe);
  • Finanţarea suplimentară a marilor proiecte din Sănătate (reducerea mortalităţii generate de boli pentru care, până acum, nu a existat finanţare de la stat);
  • Extinderea şi garantarea pachetului de bază de servicii medicale;
  • O nouă listă de medicamente compensate şi gratuite, supusă unui proces continuu de evaluare;
  • Extinderea reţelei SMURD în România şi Republica Moldova.

monica_macoveiMonica Macovei: Să-ți respecți părinții și să-ți ajuți semenii

“Economia pierde anual circa 18-19 miliarde de euro din cauza stării proaste de sănătate a populației. Dacă ne-am încadra în media de sănătate UE, PIB-ul României ar fi cu 6-7 miliarde de euro mai mare (adică 600-700 km de autostradă în fiecare an). Banii alocați Sănătății nu sunt deci bani pierduți, ci investiți.”

Susține înființarea de case private de asigurări de sănătate, către care orice plătitor de CAS poate opta să-și direcționeze contribuția. Cotizând privat pentru sănătate, pacientul va plăti o singură dată, va fi responsabil, va putea emite pretenții, va alege spitalul, va investi suplimentar în funcție de pretenții.

„Voi cere alinierea bugetului pentru Sănătate la media europeană de 6%. Nu mai vreau ca România să fie țara cu cel mai prost plătiți medici și cu cel mai slab dotate spitale publice din Europa, de unde personalul medical emigrează pe capete.”

Precaritatea este determinată de controlul statului, care confiscă banii publici, îi risipește, generează corupție. Astfel, pacienții plătesc de două ori: prin asigurări de sănătate și direct către medici. Soluția este finanţarea corectă, standarde de cost şi separarea asistenţei medicale de asistenţa socială.

Se impun standarde de cost în sănătatea publică. Stabilirea de costuri minimale rambursabile universal, indiferent de furnizorul de servicii de sănătate ales (stat/privat).

Medicii și asistenții medicali trebuie încurajați să se specializeze și să performeze în România.

“Am introdus în Parlamentul European conflictul de interese în activitatea Agenției Europene de Medicamente, astfel încât companiile farmaceutice să nu mai influențeze autorizarea noilor medicamente. Voi veghea ca aceste prevederi să fie respectate în România, iar legăturile dintre producătorii de medicamente și cei care avizează intrarea pe piață a noilor medicamente să înceteze.”

DSC_0621KLAUS IOHANNIS:  INVESTIȚIA ÎN SĂNĂTATE – O INVESTIȚIE ÎN VIITOR

România are nevoie de punerea în aplicare, cât mai rapid, a unei strategii naționale de sănătate care să privească investiția în sănătate ca pe o investiție în viitor.

Ca un principiu fundamental, prevenția trebuie să fie preocuparea zero în abordarea sănătății publice. O schimbare de abordare este necesară și în relația pacientului cu sistemul sanitar, precum și în interiorul sistemului sanitar.

Principalele direcții de reformă a sistemului sanitar ar trebui să vizeze:

– echilibrarea componentelor sistemului sanitar, în sensul creşterii volumului şi calităţii serviciilor medicale acordate în sectorul medicinei de familie şi de ambulator;

– acordarea de servicii medicale atât prin pachetul de bază, cât și printr-un pachet

suplimentar din asigurări private. Una dintre dezbaterile necesare va trebui să se refere la asigurările private de sănătate și la caracterul lor;

– profesionalizarea managementului spitalelor şi asigurarea unui cadru normativ flexibil pentru personalul medical şi pentru funcţionarea spitalelor;

– redarea demnității profesiei medicale;

– descentralizarea unor activităţi către comunităţile locale sau către structuri ale Ministerului Sănătății  şi implicarea autorităţilor locale în medicina comunitară şi şcolară;

– controlul utilizării fondurilor publice în tot sistemul sanitar prin informatizarea acestuia, prin revizuirea cadrului normativ privind controlul şi auditul, listele de medicamente compensate, preţurile la medicamente etc.;

– perfecţionarea activităţii colegiilor profesionale, a relaţiilor cu asociaţiile de pacienţi, sindicate, a creşterii procesului de transparenţă a deciziilor privitoare la sistemul sanitar.

Prioritatea acordată Sănătății trebuie să se reflecte într-o creștere a finanțării de la bugetul de stat, concretizată prin alocarea a 6% din PIB. Dar aceasta trebuie însoțită de instituirea unor mecanisme legislative, de management, de control și sancțiune, care să constituie garanția că banii publici sunt cheltuiți în mod corect și eficient.

„Voi susține crearea unui Plan de investiții și achiziții în Sănătate, care să aibă ca scop modernizarea infrastructurii sanitare, dotarea cu aparatură și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgență integrat, extinderea serviciilor de telemedicină și extinderea utilizării de soluții IT în sănătate.”

tariceanuCălin Popescu Tăriceanu: REFORMA MARILOR SISTEME PUBLICE

În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, acesta a devenit profund debalansat în raportul dintre beneficiarul de servicii medicale şi furnizorul acestora. România se află în cea mai rea situaţie, în raport cu statele Uniunii Europene: cea mai ridicată mortalitate infantilă, de 9,8 nou-născuţi pierduţi la 1.000 nou-născuţii vii (adică mai mult decât dublu faţă de rata UE de 4,1 la 1.000) şi cea mai redusă speranţă de viaţă la naştere de 72,7 ani, faţă de 77,55 media UE. Reformarea sistemului de sănătate este, mai mult decât în alte domenii, un proces cultural care duce de mai mult de 20 de ani tarele modului de organizare şi funcţionare comunist.

Sistemele publice au fost sacrificate aparent unul în favoarea altuia şi toate pentru asigurarea unui echilibru macroeconomic permanent aflat în pericol. Asumarea unei mai mari finanţări pentru educaţie şi sănătate nu mai este o chestiune bugetară ori legată de statutul meseriei de profesor sau medic în contextul general, ci este o urgenţă naţională. Miza acestui efort financiar este viitorul economic al ţării. Sănătatea publică, educaţia şi cultura sunt resurse pentru dezvoltarea economică.

Iniţativele pentru o reformă a marilor sisteme publice trebuie sprijinite, au devenit o urgenţă.

Pe de altă parte, dacă Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) instituit odată cu aderarea României la UE are patru obiective clare, astăzi, prioritatea reducerii corupţiei nu mai poate rămâne în limitele investigaţiilor profesioniste şi imparţiale, ci trebuie să treacă la stabilirea de măsuri legislative corective. Astfel, o reevaluare a Codului Fiscal, o corecţie a legislaţiei privind achiziţiile publice, un pachet legislativ referitor la aşa-numita corupţie mică din sistemele administraţiei publice, de asigurări sociale, din sănătate ori educaţie, şi nu numai, devin necesare.

elena-udreaElena Udrea: ROMÂNIA FRUMOASĂ

„România frumoasă este ţara în care sănătatea înseamnă servicii de calitate, spitalele sunt bine dotate, iar pacienţii nu îşi pun problema că nu au medicamente”. Reforma sistemului de sănătate, în forma în care fusese iniţiată de Guvernul Boc, va oferi siguranţă şi protecţia de care românii au nevoie.”

Reforma Sănătăţii a rămas la mijlocul drumului, deşi a fost elaborată o lege potrivită, care permitea intrarea în sistemul de sănătate al competiţiei private şi al fondurilor private de asigurări de sănătate. Obiectivele trebuie să rămână eficienţa, eficacitatea, evitarea risipei, servicii de calitate, pachet minimal suficient, echilibrarea alocărilor bugetare între medicina de urgenţă, sistemul ambulatoriu, tratamentele în spitale şi ale bolilor cronice.

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: