Politici de Sanatate

Planul Național de Cancer: medicii, pacienții și industria, la unison

29 ianuarie
10:57 2021
Planul Național de Cancer: medicii, pacienții și industria, la unison

În România, în jur de 80.000 de persoane sunt diagnosticate cu o formă de cancer în fiecare an, iar 50.000 dintre acestea pierd bătălia cu boala, conform datelor Globocan 2018.

În ceea ce privește numărul noilor cazuri de cancer depistate în România, potrivit Globocan 2020, pe primul loc se situează cancerul colorectal, cu 12.938  de cazuri (13.1%), urmat de cancerul pulmonar, 12.122 cazuri (12.3%), apoi de sân – 12.085 cazuri (12.2%) și de prostată 8.055 (8.1%). Cele mai frecvente tipuri de cancer din România sunt cancerul mamar, pulmonar, colorectal și de prostată, au atras atenția participanții la dezbaterea ”Fighting Cancer360”.

”Lipsa unui Pan Național de Cancer, care să prevadă existența registrelor de pacienți si a unor campanii susținute de screening, face să înregistrăm, în continuare prea multe decese. Mai mult decât atât, în această perioadă pandemică, existența Planului de Cancer ar fi permis gestionarea mult mai eficientă a afecțiunilor oncologice. Știm cu toții că accesul pacienților la servicii medicale în ultimul an a fost drastic afectat”, a afirmat Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Un management eficient al afecțiunilor oncologice presupune, obligatoriu, implementarea comisiei multidisciplinare în toate centrele oncologice și protocoale clare pentru prevenție și screening, a atras atenția prof. dr. Florinel Bădulescu, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.

Potrivit statisticilor internaționale, la nivel european 40% din populatie ar putea fi afectată de un cancer, iar 20% dintre cancerele existente la nivel global sunt rare.

”Problemele care afectează pacienții  cu cancere rare sunt numeroase: lipsa unui registru de pacienți, lipsa terapii inovatoare și a unor metode avansate de diagnosticare a cancerelor rare, nu există un traseu al pacienților foarte clar pentru toată lumea, numarul insuficient al centrelor de expertiză, etc. Împreună cu Organizația europeană de boli rare, Alianța Națională pentru Boli Rare și-a prezentat poziția Comisiei Europene încă de anul trecut și au fost introduse 10 măsuri importante pe domeniul cancerelor rare în Planul European de Cancer. 1 din 5 pacienți din Europa este diagnosticat cu o formă rară de cancer: mielom, leucemii, carcinoame, tumori neuroendocrine, toate cancerele la copii. Există aproape 200 de cancere rare diferite și trebuie abordate specific”, a afirmat și Dorica Dan, președinte Asociația Română de Cancere Rare (ARCRARE).

Dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a anunțat că entitatea pe care o reprezintă are toată disponibilitatea pentru remedierea tuturor problemelor cu care se confruntă pacienții oncologici din România prin realizarea unui set de recomandări ce pot fi aplicate în implementarea unui Plan Național de Cancer în România.

Accesul la tratament

”Accesibilitatea la tratamente, în special când vorbim de pacienți oncologici, a fost și rămâne o provocare la nivel global. Este adevărat, față de acum 20 de ani pacienții oncologici au la dispoziție o gamă mult mai largă de medicamente, drept rezultat al cercetării farmaceutice. Astăzi vorbim de concepte precum imunooncologie, medicină genomică, medicină personalizată, ale căror aplicații în practică deja încep să apară”, a afirmat dr. Nicolae Fotin, fost președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), medic epidemiolog.

”Trebuie prioritizat accesul pacienților oncolgici la tratament, deoarece este singura categorie de pacienți care nu are timp. Din păcate, în continuare se înregistrează bariere birocratice pe partea de acces la terapii inovatoare”, a declarat dr. Vlad Negulescu, medic primar farmacologie clinică, membru al grupului tehnic de elaborare a legislației HTA.

Potrivit unui studiu realizat în 2020, prezentat de dr. Ioana Bianchi, director Relații externe ARPIM, în perioada 2014- 2018 au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului 172 de medicamente, 43 fiind oncologice. În România, din cele 43 molecule, au fost aprobate spre rambursare 15 molecule, față de media UE de 24, cu  durata medie de 808 zile până când medicamentele au ajuns efectiv la pacient. În ceea ce privește medicamentele orfane, în aceeași perioadă au fost aprobate de EMA 54 molecule, iar 12 au fost rambursate și în România, cu o medie de 898 zile.

Programe de uz compasional

”Facem toate demersurile pentru a îmbunătăți accesul la terapii si a scurta acești timpi de aprobare a tratamentelor de ultimă instanță”, a dat asigurări dr. Daniela Lobodă, evaluator de eficacitate în cadrul departamentului de Evaluare Proceduri Europene al ANMDMR. ”În ceea ce privește medicamente aprobate de EMA, pentru care există aceste termene de 2-3 ani, soluția nu este în curtea Agenției Medicamentelor, fiind vorba de dosare de rambursare. Legat de posibilitatea de acordare a medicamentelor în programele de uz compasional, îi rugăm pe medicii care au legătură cu aceste programe să solicite companiilor moleculele necesare, iar companiile, la rândul lor, vin cu solicitarea la Agenție. Noi încercăm să scurtăm cât de mult posibil termenul de acordare, de aceea avem în lucru o reînnoire a Ordinului de ministru care reglementează această situație. Aceste medicamente se prescriu pentru medicamente care pun viața în pericol, așa cum sunt afecțiunile oncologice sau cancerele rare, și mi se pare mult ca un astfel de pacient să aștepte 60 de zile pentru primirea tratamentului. Ordinul de care vorbeam reglementează activitatea Comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății, astfel încât să răspundă solicitărilor noastre, când le cerem opinia, în termen de cel mult 10 zile, după care urmează evaluarea făcută de Agenție. Toate datele legate de modalitatea de accesare a acestui program sunt pe site-ul agenției  www.anm.ro, secțiunea Tratamente de ultimă instanță). În 2020 au fost acordate 14 autorizații de uz compasional, din care 8 pentru afecțiuni oncologice”, a mai spus reprezentantul ANMDMR.

O altă situație în care funcționează programele de uz compasional este cea în care pacienții au fost înrolați în studii clinice, iar acestea s-au finalizat, bolnavul putând continua medicația prin această modalitate.

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: