Interviu cu prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, coordonator științific al Planului Național de Combatere a Cancerului

Avem un plan național de combatere a cancerului asumat la cel mai înalt nivel, avem grupuri de experți dornici să lucreze în continuare pentru îmbunătățirea managementului afecțiunilor oncologice, avem pacienți care au nevoie de ajutor urgent și, aparent, avem și voința necesară pentru a implementa cele mai bune soluții. Ce urmează?  „Este important ca, după etapa de transparență, planul să fie adnotat, îmbunătățit și legiferat, normele să fie elaborate în cel mai scurt timp și implementarea lui să poată fi realizată cât mai repede, întrucât finanțarea europeană începe deja din acest an. Planul în sine reprezintă un PNRR pentru cancer și toți cei responsabili vor trebui să se pună serios pe treabă, în elaborarea de proiecte pentru a atrage această finanțare și, în final, pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer din România”, afirmă prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Ați fost coordonatorul științific al Planului Național de Combatere a Cancerului. Care a fost metodologia de lucru aleasă pentru realizarea acestui document comprehensiv?

Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică atât la nivel național, cât și la nivel global. În realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului, am pornit de la template-ul recomandat oricărei națiuni care dorește să obțină controlul și combaterea cancerului, furnizat de Asociation of European Cancer Leagues (ECL) în colaborare cu UICC și care, în mare, parcurge câteva puncte: care este situația la nivel național, partea de colaborări, cine poate să dezvolte și să implementeze acest plan, ce va fi inclus în el, cum va fi comunicat și implementat și, firește, evaluarea (ce înseamnă un plan de succes). Am avut mai multe documente la dispoziție, între care, evident, și proiectul de plan național de control al cancerului elaborat în 2016, dar și documente programatice la nivel european  – CanCon (Joint Action on Cancer Control), IPAAC (Innovative Partnership for Action Against Cancer), Conquering Cancer, Mission Possible, Planul European de Combatere a Cancerului – EU Beating Cancer Plan. Cred că reprezintă un mare plus, în condițiile bugetului modest de care dispunem, faptul că prin finanțarea generoasă de la nivel european putem să punem și în practică tot ceea ce ne dorim.

Principalii piloni luați în considerare au fost cei clasici:

• ž registre de cancer, coroborate cu recomandarea din planul european de a se crea un centru digital pentru pacienți la nivel european
• ž informare
• ž profilaxie primară (vaccinarea, tutunul, nutriția, promovarea sănătății, dar și sănătatea în relație cu mediul)
• ž prevenție secundară (screeningul pentru cancer de col uterin, mamar, colorectal, tumori endocrine, screening genetic și, desigur, recomandările care vin în planul european)
• ž diagnostic oncologic, tratament (nu doar pe oncologie medicală, ci pentru toate celelalte specialități care concură la realizarea comitetului multidisciplinar – chirurgie, radioterapie, terapie radionuclidică, oncopediatrie, hematologie, psiho-oncologie, paliație)
• ž formarea profesională în oncologie
• ž asistență și suport social în oncologie
• ž cercetare și inovare
• ž centre comprehensive de cancer.

Orice politică de sănătate/modificare în domeniul sănătății pornește de la datele disponibile la nivel național. Care au fost sursele de documentare în cazul PNCC?

Anumite idei din proiectul împotriva cancerului din 2016 au fost menținute. În orice metodologie există prima etapă – cea de documentare – iar aici am adus la zi evaluarea pe care Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena a făcut-o în urmă cu ceva ani, am adus la zi datele pe care le-am obținut de la Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, dar și de la ceilalți actori implicați. Aș menționa în mod particular, pe lângă societățile profesionale, asociațiile de pacienți cu cancer care, în România, au făcut un efort susținut în ultimii ani și au venit cu un volum important de informații extrem de utile, provenite de la cei care știu exact de ce au nevoie și cu ce probleme se confruntă.

Obiectivul principal declarat al PNCC a fost realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului oncologic. Care au fost rațiunile din spatele alegerii actualelor localizări maligne prevăzute în PNCC?

Ne-am fi dorit să putem acoperi toate localizările și să rezolvăm, în ansamblu, controlul și combaterea tuturor formelor de cancer. Dar acest lucru nu este posibil pentru niciun plan de cancer, cu atât mai puțin pentru un prim plan de cancer dintr-o țară ca România. Astfel, ne-am orientat la metodologie și ne-am uitat la primele cinci localizări prin prisma incidenței și mortalității (colorectal, mamar, de col uterin, bronhopulmonar și de prostată), așa cum au procedat și alții când și-au construit primul plan de cancer. Sigur, fiind și linii separate de finanțare în planul european de cancer, am luat în considerare și hemopatiile maligne, dar și cancerele pediatrice. În momentul în care lucrăm la rafinarea planului, vom ține cont dacă sunt și elemente pentru alte cancere (de exemplu, tumorile rare au o altă direcție de finanțare) care să fie incluse în planul național.

Care a fost motivația stabilirii obiectivelor generale ale Planului Național de Combatere a Cancerului?

Obiectivele generale din plan reprezintă măsuri transversale ce reunesc pilonii pe care i-am amintit la început. În același timp însă, pornesc de la realitățile din teren și de la nevoile și posibilitățile pe care le avem. Avem pacienți bolnavi de cancer care așteaptă ajutorul nostru, avem pacienți în stadii avansate de boală care necesită îngrijiri, avem nevoie de o altă înțelegere a modului în care sunt abordați pacienții. Așa au rezultat, ca obiective generale:

• ž introducerea terapiilor inovative (pentru a nu crea discriminări între pacienții români și cei din alte țări europene)
• ž servicii de psiho-oncologie și onco-nutriție
• ž realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenție a bolilor cronice netransmisibile (ținem cont de faptul că factorii de risc sunt comuni pentru multe dintre aceste boli și partea de informare și de profilaxie primară este extrem de importantă)
• ž rețea interconectată la nivel național și sisteme de conectare la rețeaua din Uniunea Europeană. Centrele de cancer, așa cum sunt ele definite de planul european, joacă un rol extrem de important. Este esențial să avem această colaborare pentru îmbunătățirea calității tratamentelor și îngrijirilor pe care le oferim pacienților, dar, în același timp, să putem măsura și rezultatul muncii noastre
• ž măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului
• ž registrul național de cancer, funcțional – unul dintre cele mai importante obiective, pentru a ști cu ce ne confruntăm și pentru a putea face planificare, dar mai ales pentru a vedea cum progresăm cu combaterea afecțiunilor oncologice și cum reușim să atingem obiectivul de prelungire a supraviețuirii
• ž paliația
• ž actualizarea ghidurilor de practică și a protocoalelor terapeutice – suportul Colegiului Medicilor este unul esențial
• ž traseul pacientului oncologic  – esența întregului plan
• ž Tumor board funcțional
• ž medicina personalizată – schimbare de paradigmă ce reprezintă o realitate în țările din vestul Europei și pe care trebuie să o parcurgem și noi. Sperăm că va aduce un mare plus în rezultatele oncologice ale anilor care vin.

de Valentina Grigore