Interviu cu Claudia Fleischer, General Manager Roche România
Redactarea Planului Național de Combatere a Cancerului plasează România în rândul primelor ţări din Europa care implementează recomandările Cancer Mission și EU Beating Cancer Plan. „Cred că acesta oferă totodată un fundament solid pentru fondurile europene care pot fi accesate pentru susținerea implementării planului”, afirmă Claudia Fleischer. Potrivit acesteia, măsurile prevăzute în plan vor aduce predictibilitate atât pentru sectorul de sănătate, cât şi pentru industrie.
Din punctul de vedere al industriei farmaceutice, care sunt cele mai importante noutăți ale planului național împotriva cancerului?
Planul Național de Combatere a Cancerului recent lansat este bazat pe o serie de piloni care pot rescrie povestea îngrijirilor de sănătate pentru pacienţii oncologici din România. Facilitarea accesului la terapii personalizate inovatoare, rambursarea testelor genomice și a biomarkerilor tumorali, precum și crearea unui fond de inovație care să permită finanțarea terapiilor necesare pentru pacienții fără alte alternative terapeutice rambursate vor aduce sistemul medical din România mai aproape de performanța sistemelor de sănătate din țările dezvoltate. O noutate pentru România este alinierea cu recomandările Planului European pentru Combaterea Cancerului și, de asemenea, capitolul dedicat medicinei personalizate.
Pe măsură ce populaţiile cresc şi îmbătrânesc, iar serviciile medicale devin mai complexe şi mai costisitoare, sistemele de sănătate se află sub presiune crescândă să ofere rezultate mai bune pentru pacienți, reducând costurile şi crescând eficienţa serviciilor. Acest lucru se aplică şi în România. Ştim că o creştere a cheltuielilor pentru sănătate nu înseamnă întotdeauna acces mai larg sau calitate crescută a serviciilor oferite. Avem nevoie de o abordare precisă, integrată şi bazată pe dovezi, care este personalizată fiecărui individ, produce rezultate mai bune pentru pacienți şi poate fi sustenabilă pe termen lung. În acest context, medicina personalizată (ce include tehnologii și metode avansate de diagnostic, tratamentele țintite și analiza pe scară largă a datelor de sănătate) are potențialul de a îmbunătăți rezultatele clinice pentru pacienți. Mai mult, vorbim de eficacitate și siguranță crescute, la costuri totale mai accesibile decât practica medicală curentă, ceea ce contribuie la crearea unui sistem de sănătate mai sustenabil.
Propunerea de plan național împotriva cancerului schimbă paradigma finanțării inovației. Cum se va reflecta acest aspect în calitatea serviciilor și îngrijirilor acordate pacienților oncologici?
Accesul pacienților din România la inovație este semnificativ mai redus față de alte țări europene. Conform unui studiu anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), România se află pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților pentru a avea acces la medicamente inovatoare de ultimă generație. Acest decalaj poate fi redus însă prin crearea Fondului de Inovație în Sănătate, care poate oferi pacienților acces la cele mai noi terapii, pentru afecțiuni fără alternativă terapeutică în România, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenția Europeană pentru Medicamente și până la rambursarea pe piața locală.
Măsurile incluse în Planul Național de Combatere a Cancerului vor aduce predictibilitate atât pentru sectorul de sănătate, cât şi pentru industrie, ceea ce va contribui la o sustenabilitate crescută a sistemului și rezultate mai bune pentru pacienți. Suntem conștienți însă că este nevoie ca toți partenerii implicați, profesioniștii din sănătate, autoritățile din sănătate, industria, asociațiile de pacienți etc., să colaboreze pentru implementarea acestui plan.
Este nevoie de un efort colectiv din partea sectorului public şi privat şi un parteneriat pentru sprijinirea inovaţiei în domeniul medical și ne bucură că această ambiție se regăsește în Planul Național de Combatere a Cancerului.
Rezultate mai bune pentru pacienți
Noile terapii au rezultate spectaculoase, cu condiția să fie administrate pacientului potrivit, la timpul potrivit. Cum se poate îmbunătăți accesul pacienților la un diagnostic de precizie și la o abordare integrată a serviciilor medicale?
Detectarea semnelor unor afecțiuni sau potențiale afecțiuni și diagnosticarea cât mai rapidă a acestora sunt esențiale pentru a îmbunătăți rezultatele medicale pentru pacienți și pentru a face sănătatea mai accesibilă și sustenabilă. Descoperirile recente în știință și tehnologie ne permit să detectăm afecțiunile mai devreme și să înțelegem în profunzime nevoile unice de tratament ale fiecărui pacient. Dacă reușim să introducem aceste tehnologii în practica medicală curentă, putem ajuta pacienții să rămână sănătoși mai mult timp și să primească îngrijiri medicale personalizate încă de la debutul simptomelor – primul pas către îmbunătățirea sănătății și un sector medical mai eficient și eficace pentru toată lumea.
Pentru a îmbunătăți accesul pacienților la aceste inovații este important să sporim adopţia acestora în practica medicală, prin desfăşurarea de studii clinice şi facilitarea educaţiei medicale a întregului ecosistem din sănătate. O soluție poate fi crearea unor centre de excelență acreditate pentru a accesa și folosi tehnologii precum profilarea genomică. Astfel, după ce este atinsă o masă critică, rata de adopție probabil va crește în timp ce costurile vor deveni mai accesibile.
O abordare integrată a serviciilor medicale presupune să oferim pacienților cele mai bune îngrijiri pe durata întregii vieți. Putem face asta mai bine prin intermediul instrumentelor de monitorizare la distanță, care pot urmări cum funcționează un tratament pentru pacienți de la o zi la alta și îi menține conectați cu centrul care oferă terapia, care poate ajusta astfel cursul tratamentului. Aceste tehnologii ne permit să obținem și să partajăm mai multe informații despre starea de sănătate a unei persoane, în timp real, decât a fost posibil vreodată, menținând în același timp o conexiune între echipele de medici care nu necesită vizite în persoană.
Credem că aceste tehnologii sunt esențiale pentru implementarea conceptului de medicină personalizată, deoarece promovează experiențe și rezultate mai bune pentru pacienți și îi ajută să aibă un grad mai mare de independență în raport cu planul lor de tratament. În acest fel, persoanele vor fi sănătoase mai mult timp, vor primi tratamentul mai devreme, vor gestiona afecțiunile mai eficient și vor reduce nevoia de îngrijiri ulterioare.
Studiul privind Indicele European de Medicină Personalizată (ediția 2020) plasează România pe locul 32 din 34 în ceea ce privește progresul către medicina personalizată. Cum pot contribui măsurile prevăzute în PNC la dezvoltarea medicinii personalizate în România?
Fiecare persoană este unică, pornind de la profilul genetic, la stilul de viaţă şi mediul în care se dezvoltă. Înţelegerea acestor diferenţe este crucială pentru a putea oferi tratamente care ţintesc biologia fundamentală a maladiei fiecărei persoane şi diagnostice care ajută medicii să determine tratamentul potrivit pentru pacienţii lor. Sănătatea generează cantităţi enorme de date nefolosite care pot evidenţia aceste diferenţe şi pot genera informaţii preţioase. Cu toate acestea, implementarea medicinii personalizate necesită noi căi de reglementare şi proceduri care sprijină şi acceptă aceste noi tipuri de dovezi, recunosc valoarea economică şi asigură accesul echitabil la cele mai bune servicii cu putinţă.
Colaborarea strânsă cu pacienţii, aparținătorii, furnizorii de servicii medicale, autorităţile de reglementare, asigurătorii, companiile farmaceutice şi companiile de tehnologie este esenţială pentru a crea, testa şi implementa politicile publice şi infrastructura necesară realizării unui ecosistem de medicină personalizată sustenabil. Fundaţia acestuia a fost deja amplasată prin intermediul Planului Național de Combatere a Cancerului. Totuşi, sănătatea şi asistenţa medicală sunt domenii complexe, iar provocările acestora nu pot fi rezolvate de către o singură entitate. Pentru ca pacienţii şi întreaga societate să poată beneficia de rezultate medicale mai bune, toate părţile interesate trebuie să depăşească interesele individuale şi să colaboreze. Doar în acest fel putem să transformăm promisiunile în realitate, iar noi suntem hotărâți să ne îndeplinim acest rol.
Confidențialitatea și securitatea datelor
Care sunt cele mai eficiente măsuri care pot duce la utilizarea pe scară largă a datelor digitale de sănătate pentru sprijinirea deciziilor medicale?
Criza generată de COVID-19 ne-a demonstrat că putem colabora și crea parteneriate care să livreze soluții pentru o cauză comună – sănătatea tuturor oamenilor de pe glob. Acest impuls creat la nivelul întregii societăți trebuie să fie adoptat pentru a aborda și alte provocări majore, sistemice, din cadrul sectorului de sănătate. Pandemia a fost și un adevărat accelerator pentru acceptarea și adopția unor platforme digitale care facilitează organizarea de Tumor Boards virtuale pentru echipele multidisciplinare de medici sau alte instrumente și aplicații digitale care au permis pacienților să beneficieze de monitorizare și îngrijire, reducând riscul unor expuneri. De asemenea, am remarcat faptul că pandemia a grăbit apariția inițiativelor legate de utilizarea la scară largă a datelor de sănătate pentru a eficientiza actul medical, inclusiv în zona de companii startup din domeniul medical, ceea ce este un pas înainte major pentru România. Totuși, recunoașterea valorii pentru pacienţi pe care o pot aduce analiza datelor şi tehnologiile digitale care se folosesc de acestea depinde de încrederea pacienţilor. Pentru a câştiga şi menţine încrederea acestora, este de o importanţă deosebită să menţinem cele mai înalte standarde de confidenţialitate şi securitate a datelor şi să înglobăm perspectiva pacienţilor pentru a crea aplicaţii şi instrumente digitale uşor de folosit şi centrate în jurul nevoilor pacienţilor.
Este necesară o infrastructură de date interconectată între toţi furnizorii de servicii de sănătate pentru a putea partaja cantitatea de date de sănătate disponibilă (date clinice, genomice, imagistice, etc.). Europa are o serie de obiective prioritare ale politicii de sănătate, inclusiv încurajarea interoperabilității, utilizarea datelor mari în proiectarea terapiilor inovatoare și îmbunătățirea optimizării și eficienței sistemelor de îngrijire a sănătății. Toate aceste obiective vor necesita o resursă-cheie: capacitatea de a utiliza datele de sănătate în scopuri secundare dincolo de scopul principal pentru care au fost colectate, respectiv îngrijirea clinică directă. Un cadru de politici publice care să permită utilizarea cu încredere a datelor de sănătate este esențial pentru atingerea obiectivelor prioritare ale politicii de sănătate. Pentru aceasta însă este necesar să asigurăm participarea pacienților și a comunității, pentru a explica valoarea partajării datelor de sănătate și a promova garanțiile actuale de confidențialitate existente pentru a proteja aceste date.
de Valentina Grigore
