Politici de Sanatate

Planul European de Combatere a Cancerului țintește o standardizare a protocoalelor terapeutice

29 iunie
10:10 2021
Planul European de Combatere a Cancerului  țintește o standardizare  a protocoalelor terapeutice

Interviu cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (RENEW Europe, USR), vicepreședintele Grupului europarlamentar de interese pentru rezistența antimicrobiană (AMR), membru al Comisiei speciale pentru combaterea cancerului din cadrul Parlamentului European.

În 2020, în fiecare zi, 15 pacienți români nu au găsit medicamentele de care aveau nevoie. Dintr-o listă de 150 de medicamente pentru cancer, la începutul lui 2020, mai puțin de jumătate erau accesibile pacienților români. De ce se întâmplă lucrul acesta?

Lipsa medicamentelor este un fenomen răspândit în întreaga Europă, afectând calitatea vieții a milioane de bolnavi, fiind extrem de dăunătoare pentru bolnavii de cancer al căror succes terapeutic este direct dependent de retenția la tratament. Penuria medicamentoasă este un fenomen complex, cauzat de un cumul de factori, precum probleme de fabricare, lanțuri de  aprovizionare nesigure, stabilirea prețului sau comerțul paralel. Potrivit unui raport prezentat de dr. Vlad Mixich în cadrul audierilor parlamentare din Comisia specială pe cancer (BECA), în România, printre principalele cauze pentru care avem penurii recurente medicamentoase se află comerțul paralel, care reprezintă 46% din totalul cauzelor de risc de a avea penurii medicamentoase. Din cauza prețurilor ridicate ale medicamentelor oncologice nu este de mirare că acestea sunt cele mai afectate de comerțul paralel. Spre exemplu, conform unui studiu al Observatorului Român de Sănătate, în 2017 până la 9 medicamente importante din aria oncologică erau exportate paralel, având risc crescut de dispariție, practica comerțului paralel fiind aplicată și la alte tipuri de medicamente. Pentru a reduce frecvența cu care apar aceste penurii medicamentoase este nevoie de o abordare integrată care să adreseze marea majoritate a cauzelor. Pentru asta avem nevoie de un cadru legislativ robust, dezvoltarea intraeuropeană, precum și diversificarea lanțurilor de aprovizionare și oprirea practicilor de comerț paralel prin propunerea de noi mecanisme de stabilire a prețurilor sau chiar proceduri de achiziții comune la nivelul Uniunii.

Poate fi aplicată procedura de achiziție centralizată de medicamente, adoptată la nivel UE în cazul pandemiei, și în cazul medicamentelor oncologice, fiind astfel o garanție pentru acces egal la tratament pentru pacienții europeni?

Pandemia prin care trecem ne-a demonstrat încă odată importanța pe care o joacă solidaritatea europeană.  Într-un timp record, Uniunea Europeană a reușit, prin procedura de achiziție în avans, să obțină dezvoltarea și cercetarea mai multor tipuri de vaccinuri pentru a combate răspândirea virusului SARS-CoV-2, precum și distribuirea lor în mod echitabil către statele membre. Mecanismul de achiziție în comun este asemănător cu cel folosit în asigurarea dozelor de vaccin, cu diferența că nu se face plata în avans punerii pe piață a unui medicament inovator. Medicina  oncologică este într-o continuă evoluție, terapii inovatoare îmbunătățind constant prognosticul bolii. Observăm o trecere de la medicamente cu spectru larg de acțiune, cu multiple efecte adverse și predictibilitate scăzută, la medicină personalizată, folosind medicamente țintite. Chiar și așa, nu putem ignora un fenomen îngrijorător legat de creșterea constantă a prețurilor terapiilor inovatoare până la praguri neviabile, în special pentru categoria de medicamente orfane, multe dintre acestea fiind destinate tratamentului cancerelor rare. Negocierea prețului la medicamentele inovatoare continuă să fie principalul motiv pentru care aceste noi terapii ajung cu întârziere la pacienții oncologici români, îngreunând accesul la tratamente salvatoare. În momentul de față există o asimetrie între instituțiile naționale de sănătate și industria farmaceutică, din cauza  protecționismului comercial, drepturilor de proprietate intelectuală, precum și presiunea politică de a satisface nevoile pacienților care duce involuntar la o competiție între statele membre. Achizițiile comune de medicamente oncologice orfane vor asigura Uniunii o pârghie mai mare în negocierile cu industria farmaceutică, asigurând astfel accesul egal al statelor membre la aceste medicamente vitale prin eliminarea concurenței interstatale.

Cum va contribui inițiativa „Diagnosticul și tratamentul cancerului pentru toți”, din Planul European de Combatere a Cancerului , la optimizarea diagnosticului și a tratamentului cancerului și la reducerea accesului inegal la medicamente personalizate în îngrijirea cancerului?

Cancerul nu este o singura boală, este o categorie mult mai largă și complexă de diferite tipuri și subtipuri de modificări genetice care duc la tot atâtea forme de cancer. În plus, fiecare organism este unic din punct de vedere genetic, adăugând la creșterea diversității bolii canceroase și astfel este foarte puțin probabilă descoperirea unui singur medicament care să poată trata cu o rată ridicată de succes multiple tipuri și subtipuri de cancer, la pacienți diferiți într-un mod predictibil și cu minime reacții adverse. Terapia personalizată presupune o specializare a tratamentelor oncologice în așa măsură încât acestea să fie croite pentru o singură persoană, luând în calcul toate particularitățile genetice, ale bolii, cât și ale individului. Pentru o creștere a accesului la acest tip de tratamente personalizate, croite pe specificitățile fiecărui caz, este nevoie de o dezvoltare accelerată a infrastructurii  de screening  genetic, a numărului de centre specializate în terapii inovatoare, precum și o mai bună integrare a rețelelor de colaborare interdisciplinară și de distribuire a cunoștințelor și bunelor practici la nivel european.

Planul European de Combatere a Cancerului țintește o standardizare a protocoalelor terapeutice, care, printre altele, presupune și asigurarea dotării spitalelor cu aparatură medicală de înaltă tehnologie și profesionalizarea cadrelor medicale. Practic, ne propunem înființarea unor centre pentru cancer comprehensive care să asigure un standard ridicat de tratament pentru pacienții de cancer în fiecare stat membru, precum şi legarea acestor centre într-o rețea integrată europeană.

Obiectivul principal  al planului  este reducerea inegalității accesului la servicii medicale al pacienților bolnavi de cancer, prin educație, prevenție și inovație.  Pentru acești pacienți, timpul este foarte important. În acest sens, care ar fi primii pași concreți ce ar trebui parcurși pentru implementarea acțiunilor cuprinse în acest document?

Uniunea Europeană, prin tratatul de funcționare, are competențe limitate în materie de sănătate publică,  prerogativele principale fiind ale guvernelor naționale, deci ar trebui creată o sinergie între politicile europene și cele naționale pentru a asigura accesul la tratamente medicale de înaltă calitate în propriul stat, dar acest lucru durează.  Când vorbim de excelență în tratamente oncologice, nu ne referim doar la echipamente de înaltă tehnologie, ci vorbim și de dezvoltarea unor echipe medicale interdisciplinare specializate în tratarea diferitelor tipuri de cancer, care, din păcate, se face în timp prin transferul de experiență şi cunoștințe de la marile centre specializate din vestul Europei. Până vom dezvolta infrastructura spitalicească și vom pregăti cadre medicale excepționale în tratarea cancerului, soluția pe care o văd și la care deja se lucrează la nivelul Parlamentului European este facilitarea accesului la terapii oncologice în centrele din străinătate prin actualizarea directivei europene cu privire la tratamentul transfrontalier. Asigurarea unui cadru normativ european care să faciliteze transferul pacienților în străinătate, pentru a urma tratamente de înaltă specializare, pe care nu le pot efectua în propria țară, este un lucru la care țin și pe care sper eu să îl vedem realizat într-un viitor apropiat. Investițiile în dezvoltarea infrastructurii spitalicești trebuie să devină prioritare pentru Guvernul României. Datorită pandemiei prin care trecem, la nivelul UE s-au alocat fonduri istorice din buget pentru sănătate și consider că accesarea de fonduri europene, prin programe precum PNRR și alte mecanisme financiare, trebuie să fie folosite integral pentru a putea recupera toți acești ani de neglijență și lipsă cronică de investiții în sistemul național de sănătate.

 

de Bogdan Guță

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: