Managementul controlului cancerului este în mod inerent complex, necesitând intervenții multiple și simultane. Acestea pot fi realizate printr-o planificare adecvată, ca răspuns la nevoile populației, prin prevenirea, depistarea și tratarea acestei boli cât mai rapid și mai eficient posibil. O soluție în acest sens o reprezintă programele naționale de control al cancerului (PNCC).
Participanții la dezbaterea „Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei”, care a avut loc online pe 17 noiembrie, organizată de revista Politici de Sănătate și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), au discutat despre importanța planurilor naționale de cancer, precum și despre rolul screeningului, oportunitățile de finanțare europene, accesul pacienților la medicina personalizată, traseul pacientului oncologic.
Speakeri invitați
Temele majore ale dezbaterii, moderate de dr. Ștefan Busnatu, prodecan Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, au fost abordate de speakerii invitați: MEP Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Parlamentul European; MEP Katerina Konecna – membru al Comisiei speciale privind pandemia COVID-19; Jakub Dvoracek, secretar de stat Ministerul Sănătății, Cehia; Adrian Pereș, șef adjunct de divizie, „EU4Health și cercetare în domeniul sănătății”, Comisia Europeană (DG SANTE)”; dr. Andrei Baciu, secretar de stat, Ministerul Sănătății; conf. dr.
Carolina Negrei, membru Consiliul Științific, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR); conf. dr. Michael Schenker, președinte Comisia de Oncologie, Ministerul Sănătății; dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe, ARPIM; dr. Carmen Ungurean, coordonator prevenție și screening pentru cancer, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Ce trebuie reținut
Speakerii au transmis mesaje importante privind îmbunătățirea managementului afecțiunilor oncologice:
- Planul European de Combatere a Cancerului va trebui să stimuleze și să sprijine statele membre să investească în planurile naționale, dar și să ofere cadrul potrivit pentru ca sectorul farmaceutic să continue să investească în inovare.
- Când se va negocia un nou cadru financiar multinațional, în a doua jumătate a anului 2023, trebuie găsite mai multe resurse pentru lupta împotriva cancerului.
- Proiectele de cercetare în sănătate pot fi finanțate și prin Innovative Health Initiative – cea mai mare colaborare public-privată la nivel european.
- În România, medicamentele oncologice cuprinse în protocoale sunt compensate cu 100%.
- Există 5 etape specifice diagnosticului oncologic de rutină: suspiciunea în urma unui prim simptom/semn identificat la investigații paraclinice, orientarea diagnosticului către un anumit tip de cancer, confirmarea diagnosticului de certitudine, evaluarea extensiei cancerului (stadializarea) și evaluarea statusului biologic al pacientului. Toate aceste etape trebuie foarte bine definite pentru fiecare tip de cancer.
- Accesul la screening în România este în continuare extrem de limitat atât la nivelul populației generale, cât și între grupuri socio-profesionale. Sunt inegalități de acces care țin foarte mult de dotare, de infrastructură, dar și de personal.
Dezbaterea a avut loc în contextul președinției cehe a Consiliului UE, fiind organizată în cadrul proiectului „Împreună Învingem Cancerul”, inițiat de ARPIM și revista Politici de Sănătate.
de Bogdan Guță
