Consumul excesiv și necorespunzător de antibiotice, atât la oameni, cât și la animale, a transformat rezistența antimicrobiană într-o reală amenințare la adresa viitorului omenirii. În prezent, anual se înregistrează 700.000 de decese la nivel global (dintre care, 25.000 în Europa), iar Banca Mondială estimează că rezistența antimicrobiană se va răspândi și va provoca, până în 2050, pagube economice similare cu ale crizei financiare din 2008.
În acest context, Comisia de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European a găzduit conferința „Scientific, Human Health, Husbandry and Socio-economic Aspects of Antibacterial Resistance: A time to Act”, care s-a concentrat pe implicațiile amenințării tot mai ridicate a rezistenței antimicrobiene/antibacteriene (AMR/ABR) și pe măsurile care ar trebui implementate în vederea combaterii răspândirii AMR atât în Europa, cât și în întreaga lume. Conferința, găzduită de Adina Vălean, președinte ENVI, și de eurodeputații Pavel Poc și Fredrick Federley, a fost organizată împreună cu PA International Foundation. Printre speakeri s-au numărat dr. Vytenis Andriukaitis (comisarul european pe sănătate și siguranță alimentară), dr. Marc Sprenger (director al secretariatului AMR, Organizația Mondială a Sănătății) și dr. Sarah Cahill (ofițer pe siguranță alimentară, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite).
„Rezistența antimicrobiană este, acum, la nivel european, una dintre temele cele mai importante în domeniul sănătății. Sunt câteva cauze recunoscute pentru creșterea rezistenței antimicrobiene. Una dintre ele este folosirea sau prescrierea excesivă a antibioticelor, ca să nu mai vorbim de utilizarea fără prescripție, care este… tradițională în România. O altă cauză este administrarea greșită a antibioticelor. Sunt multe lucruri care trebuie corectate, legat de comportamentul pacientului și al medicului. De asemenea, micii fermieri trebuie să înțeleagă că antibioticele administrate animalelor ajung în organismul uman și, astfel, apare rezistența antimicrobiană”, a atras atenția Adina Vălean, președintele ENVI și gazda conferinței. „Rezistența antimicrobiană nu poate fi oprită, dar poate fi ținută sub control. Acesta trebuie să devină țelul nostru la nivel global. Tocmai de aceea, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care sprijină combaterea rezistenței antimicrobiene, de aceea statele membre au cerut Comisiei să prezinte noul Plan de acțiune în domeniul rezistenței antimicrobiene”, a declarat și dr. Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară.
Fonduri europene pentru campanii naționale de informare
Participanții la Conferința de la Bruxelles au atras atenția că o componentă importantă a luptei contra rezistenței antimicrobiene este informarea. „Cred că la nivelul fiecărei țări trebuie dezvoltate aceste planuri naționale de informare, care pot fi adresate medicilor, pacienților, micilor fermieri etc. Fiecare dintre stakeholderii interesați poate accesa fondurile europene pentru dezvoltarea unei astfel de campanii. Însă pentru a combate rezistența antimicrobiană, trebuie un efort corelat, la nivel național și internațional. Toate organismele internaționale colaborează și încearcă să acționeze corelat pentru că, până la urmă, suntem fiecare dintre noi niște transportatori de bacterii. Nimeni nu se poate feri și de aceea acțiunea trebuie să fie globală”, a afirmat Adina Vălean.
de Valentina Grigore
