Politici de Sanatate

Pfizer Research & Development călătoria ipotezei către rezultat

12 mai
12:17 2017
Pfizer Research & Development călătoria ipotezei către rezultat

O companie farmaceutică ce promovează inovaţia se bazează pe un element fundamental: un nucleu solid, reprezentat de către Departamentul de Research & Development (R&D – Cercetare şi Dezvoltare). Pentru Pfizer, departamentul R&D este cel mai important vector de inovaţie, inovaţie ce este direcţionată să răspundă nevoilor terapeutice diverse atât ale pacienţilor, cât şi
ale profesioniştilor din sistemul sanitar.

Dr. Sergiu Mosoia(foto) – DIRECTOR MEDICAL PFIZER ROMANIA

Pentru ca inovaţia să ajungă însă la pacient, sub forma unei soluţii terapeutice (medicament/vaccin), trebuie să existe o premisă de cercetare, o ipoteză ce trebuie identificată şi ulterior validată. Călătoria ipotezei către rezultatul final – medicamentul – poate dura 10-12 ani şi presupune două etape majore: preclinică şi clinică. Faza preclinică poate dura între 1 şi 6 ani şi presupune identificarea unor New Chemical Entities (NCE – Entitate Chimică Nouă)2;  acestea trec prin foarte multe etape foarte stricte de testare in vitro şi in vivo (pe model animal), înainte de a se califica pentru a doua etapă majoră a cercetării – testarea pe subiecţi umani: la acest nivel, din aproximativ 10.000 de NCE 250 au un nivel de activitate promiţător asupra unei „ţinte” biologice, susţinând astfel ipoteza de cercetare pentru o anumită afecţiune/boală, şi numai 1-2 dintre cele 250 de NCE ajung în această fază. Testarea pe subiecţi umani se face prin intermediul studiilor clinice. Aceasta este o etapă critică, ce poate avea o durată de 6-7 ani.2-7

Studiile clinice pot fi intervenţionale (sau experimentale) sau non-intervenţionale (sau observaţionale). Pentru studiile intervenţionale, există clasificări multiple, în funcţie de:3-7

  • tipul de studiu propriu-zis: farmacologie, terapeutic explorator, terapeutic de confirmare, terapeutic de utilizare – fiecare dintre acestea poate oferi un anumit tip de informaţie;
  • faza de dezvoltare:

Faza I: are o durată de câteva luni; în această fază, medicamentul este administrat pentru prima dată la un grup de voluntari sănătoşi (numărul poate varia între 20 şi 100); acestea sunt cu precădere studii de farmacologie – sunt evaluate atât siguranţa şi tolerabilitatea medicamentului, în general, cât şi siguranţa intervalului de dozare, prin administrare unică sau multiplă; de asemenea, sunt evaluate farmacocinetica (sunt obţinute date esenţiale pentru evaluarea interacţiunilor medicamentoase) şi farmacodinamica (sunt obţinute date privind potenţiala eficacitate, acesta fiind însă un obiectiv secundar în studiile din această fază); această fază a fost asociată cu o rată de succes de 63,2%.3-7

Faza a II-a: aceasta este considerată faza de cercetare, în care medicamentul este evaluat în continuare pentru siguranţă şi direct, ca obiectiv primar, pentru eficacitate (beneficiu terapeutic – cel mai frecvent tip de studiu desfăşurat este cel terapeutic explorator); de asemenea, este determinată doza pentru studiile de Faza a III-a; această fază poate dura de la câteva luni la aproximativ doi ani; în această fază, sunt înrolaţi pacienţi, nu voluntari sănătoşi. Numărul de pacienţi incluşi în studiile din Faza a II-a este mai mare, comparativ cu cel din Faza I (poate ajunge la câteva sute), şi, spre deosebire de aceasta, medicamentul este administrat unei populaţii relativ omogene (datorită selecţiei ce include criterii limitative de includere în studiu şi de monitorizare aproape permanentă); Faza a II-a este decisivă pentru confirmarea ipotezei iniţiale/desfăşurarea programului clinic, în general: rata de succes este cea mai scăzută dintre cele patru faze ale programului clinic, numai 30,7% dintre medicamentele experimentale ajungând în studiile de Faza a III-a.3-7

Faza a III-a. Poate dura între 1 şi 4 ani şi se adresează unui grup de pacienţi ce poate ajunge la câteva mii sau mai mult; în această fază, sunt confirmate eficacitatea / beneficiul terapeutic, sunt monitorizate intensiv evenimentele adverse ce apar la intervalul de dozaj stabilite în Faza a II-a, sunt comparate eficacitatea/beneficiul terapeutic cu cele ale terapiilor existente, sunt explorate atât utilizarea medicamentului în diferite stadii ale afecţiunii pentru care a fost dezvoltat / studiat iniţial, cât şi utilizarea sa la populaţii diferite de pacienţi. Rata de succes poate varia în această fază între 25-30% şi 58,1% – cu toate acestea, este cea de-a doua fază (după Faza a II-a) asociată cu cea mai mică rată de succes; eşecul în această fază presupune anularea programului de cercetare şi dezvoltare, din cauza infirmării ipotezei iniţiale. Din punctul de vedere al costurilor, un eşec în această fază poate atinge valori considerabile.3-9

S-a estimat, de asemenea, că pentru fiecare miliard de dolari SUA investiți în R&D, numărul de autorizări ale medicamentelor inovatoare s-a redus cu aproximativ 50% după fiecare 9 ani.8

În urma datelor obţinute din programul preclinic şi din programul clinic (studiile de faze I-III), sunt demarate procedurile de autorizare a medicamentului, aceasta fiind făcută de către autorităţile competente (pentru Statele Unite: Food and Drug Administration – FDA; pentru Uniunea Europeană: European Medicines
Agency – EMA).

Faza a IV-a. Include toate studiile ce nu au fost considerate obligatorii pentru autorizarea medicamentului, acestea având drept obiectiv obţinerea de date complementare (de exemplu, date de siguranţă suplimentare, interacţiuni medicamentoase in extenso). Aceste studii pot include, de asemenea, un număr foarte mare de pacienţi (de ordinul miilor) ce au o afecţiune pentru ameliorarea / vindecarea căreia a fost dezvoltat medicamentul, iar aceştia se înrolează voluntar.3-7

Având în vedere cele de mai sus, călătoria ipotezei către rezultatul aşteptat (medicamentul) de către pacient nu este uşoară, ci un drum anevoios în care succesul nu reprezintă neapărat regula, ci, de foarte multe ori, din păcate, excepţia, costurile eşecului fiind în primul rând lipsa unei alternative terapeutice eficiente.

Pfizer îşi îmbunătăţeşte însă permanent capabilităţile necesare, astfel încât o terapie inovatoare să ajungă la pacienţi în cel mai scurt timp (tehnic) posibil. Există 96 de programe de R&D pe care Pfizer le desfăşoară la nivel global în acest moment. Acestea includ 62 de New Molecular Entities (NME – Entităţi Moleculare Noi), 26 de programe de extindere a indicaţiilor pentru medicamente deja autorizate şi 8 programe de dezvoltare pentru biosimilare.1

România este inclusă în mod tradiţional, de peste o decadă, pe harta globală Pfizer R&D: în ţara noastră se desfăşoară, la momentul redactării acestui articol, 30 de studii clinice intervenţionale de faze II-IV (un număr semnificativ) în următoarele arii terapeutice: cardiologie, boli metabolice – diabet, gastroenterologie, imunologie şi inflamaţie, neurologie, oncologie. Aceste studii reprezintă o contribuţie deloc neglijabilă la fundamentul ştiinţific pe baza căruia vor fi autorizate şi vor ajunge la pacienţi medicamentele de mâine.

De asemenea, pe lângă proiectele de cercetare clinică menţionate mai sus, Pfizer dispune de o platformă online (detaliile – modul de acces se pot găsi pe site-ul Pfizer accesând adresa http://www.pfizer.com/research/rd_partnering/investigator_initiated_research), prin care colaborează cu investigatori la nivel global şi în care se pot încărca diverse proiecte de cercetare inițiate de către aceştia; accesul este gratuit, iar acestea sunt evaluate de către o comisie şi, eventual, acceptate pentru finanţare.7

 

Referinţe:

1 www.pfizer.com

2 http://www.fdareview.org/03_drug_development.php

https://www.fda.gov/ForPatients/Approvals/Drugs/ucm405382.htm

https://www.fda.gov/ForPatients/Approvals/Drugs/ucm405658.htm

3ICH E8 EMA, adopted 1998, disponibil la: http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline/2009/09/WC500002877.pdf

4 https://www.fda.gov/forpatients/clinicaltrials/types/default.htm

5 Types of Study in Medical Research – DeutschesÄrzteblatt InternationalDtschArzteblInt 2009; 106(15) 262–8, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2689572/pdf/Dtsch_Arztebl_Int-106-0262.pdf

6ClinicalDevelopmentSuccessRates 2016 – Biomedtracker Report, disponibil la: https://www.bio.org/sites/default/files/Clinical%20Development%20Success%20Rates%202006-2015%20-%20BIO,%20Biomedtracker,%20Amplion%202016.pdf

7 https://www.fda.gov/forpatients/approvals/drugs/ucm405622.htm

8Phase III Trial Failures: Costly, But Preventable, disponibil la: https://www.parexel.com/files/5014/7274/5573/ACT_Article.pdf

9Examination of ClinicalTrialsCosts Report 2014 – ASPE, disponibil la https://aspe.hhs.gov/system/files/pdf/77166/rpt_erg.pdf

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: