UPDATE: Guvernul României a aprobat normele de aplicare ale cardului național de sănătate, cu mențiunea că acesta va deveni obligatoriu de la 1 mai 2015 și nu 1 aprilie, cum fusese propus inițial.
Peste 500.000 de carduri de sănătate au fost activate până în prezent, din cele peste 12 milioane distribuite prin serviciile poștale, anunță reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Cele aproximativ 800.000 de carduri nedistribuite urmează să fie ridicate de la sediile caselor de asigurări până la data de 1 februarie și după această dată, de la cabinetele medicilor de familie. O parte dintre acestea au fost deja înmânate medicilor de familie.
“Deși reprezentanții medicilor de familie și-au exprimat refuzul de a distribui cardurile de sănătate, mă bucur că au existat foarte mulți medici care ne-au cerut cardurile pentru pacienții lor. Le dăm pe bază de borderou, astfel încât distribuirea o poate face inclusiv asistenta medicală. Reamintesc că de la 1 februarie cardul de sănătate va intra în funcțiune, deci el trebuie validat. Vreau să fie clar că de la această dată nicio persoană nu va rămâne fără servicii medicale. Timp de două luni utilizarea cardului va funcționa în paralel cu sistemul actual de validare a serviciilor medicale, urmând ca de la 1 aprilie, cardul să fie obligatoriu”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă dr. Vasile Ciurchea, președintele CNAS.
Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern privind normele metodologice de aplicare a cardului naţional de sănătate, asiguraţi care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie își vor primi cardurile de sănătate de la sediul casei de asigurări în evidenţa căreia se află.
Referitor la dotarea furnizorilor de servicii medicale, dr. Ciurchea a precizat că înafară de spitale aproximativ 90% dintre furnizori au cititoare de carduri. “Nu toate spitalele au aceste cititoare. Cred că fiecare secție ar trebui să aibă mai multe citioare pentru a nu îngreuna activitatea. Nucred că de la 1 aprilie va fi vreun furnizor fără cititor, având în vedere că vor fi decontate doar serviciile medicale oferite în baza cardului de sănătate”.
La farmacii, cardul va fi utilizat pentru eliberarea rețetei compensate. Potrivit reprezentanților CNAS, rețeta va putea fi ridicată de pacient cu ajutorul cardului său sau de un aparținător care își va folosi propriul card. “Pe noi ne interesează să știm cine și când a ridicat rețeta respectivă, pentru a nu mai exista acele situații în care diferite rețete erau eliberate pe numele unor pacienți decedați”, a explicat dr. Vasile Ciurchea.
Persoanele care refuză cardul vor primi adeverință de la casele de asigurări
De asemenea, persoanele care refuză din varii motive să ridice cardul de sănătate vor primi de la casa de asigurări o adeverință în baza căreia vor putea beneficia de servicii medicale. Adeverința respectivă va fi valabilă pe o perioadă de trei luni, după care va trebui reînnoită. Pentru obţinerea acestei adeverinţe, asiguratul va depune o declaraţie pe propria răspundere că refuză cardul de sănătate din motive religioase sau de conştiinţă şi va depune cardul de sănătate, în cazul în care i-a fost distribuit.
“Această adeverință va confirma calitatea de asigurat și va valida serviciile medicale primite de persoana respectivă. Reînnoirea ei odată la trei luni nu este o soluție comodă, însă am încercat să fim echitabili vizavi de persoanele care au card și cele care nu doresc acest card, astfel încât toată lumea să beneficieze de servicii medicale”, a explicat dr. Vasile Ciurchea.
Numărul persoanelor care au refuzat cardul de sănătate există o diferență între datele Poștei Române și cele ale CNAS. Potrivit statisticilor Poștei Române, aproximativ 8.000 de personae au refuzat cardul de sănătate, în timp ce statisticile CNAS arată că numărul lor este de aproximativ 4.000. Cardurile nerecepţionate sau returnate de asiguraţii care le refuză vor rămâne la casa de asigurări, de unde vor putea fi ridicate în orice moment oricând, în cazul în care revin asupra deciziei de a nu deţine acest card.
Reprezentanții pacienților susțin cardul de sănătate și au propus ca acesta să fie inclusiv un intrument de evaluare a serviciilor medicale primite în spitale. “Având în vedere că acest card este folosit la externare, ar fi bine să existe posibilitatea tehnică prin care pacientul să-și arate mulțumirea sau nemulțumirea vizavi de serviciile primite. După introducerea codului pin, pacientul ar mai putea bifa o cifră în plus: 0 pentru nemulțumit și 1 pentru mulțumit. În acest fel, ar exista o evidență clară privind secțiile și spitale în care serviciile medicale oferite sunt de calitate”, a declarat Gheorghe Tache, președintele Asociației Transplantaților din România.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a precizat că oamenii au început să înțeleagă și să accepte cardul de sănătate: “Din scenariile pe care noi le-am făcut împreună cu medicii de familie și cu spitalele, cardul va fi un avantaj pentru pacient. Nu cred că va fi un eșec. Au existat diferite discuții și despre rețeta electronică și iată că a fost un succes”.
Asigurații vor plăti pentru eliberarea unui nou card de sănătate
Potrivit reprezentanților CNAS, persoanele care și-au pierdut cardul de sănătate sau care și-au schimbat numele vor plăti costurile de tipărire și distribuire a noului card. Concret, asigurații vor trebui să scoată din buzunar 2,2 euro + TVA pentru tipărirea noului card și 2,74 de lei + TVA pentru serviciile poștale. Pentru emiterea unui nou card asigurații vor merge la casa de asigurări, unde vor depune o cerere-tip, copia de buletin și actele doveditoare pentru plata contravalorii cheltuielilor de distribuire. Apoi, asiguratul va primi acasă, în termen de 30 de zile, noul card. “Până la intrarea în posesie a noului card, asiguratul va primi o adeverință în baza căreia va putea beneficia de asistența medicală necesară”, a completat președintele CNAS.
Cardul de sănătate conține doar informațiile de identificare ale asiguratului și nu date medicale. La cererea pacientului, pe card pot fi inscripționate și informații suplimentare ca grupa sanguină, RH, alergii sau calitatea de donator de organe, în baza unei adeverințe notariale care să ateste că persoana respectivă este de accord să fie donator.
Mirabela Viașu
