Disruptorii endocrini reprezintă o categorie de substanțe chimice cu care intrăm în contact zilnic, adesea fără să conștientizăm efectele lor asupra sănătății. ”Aceste substanțe pot interfera cu funcționarea sistemului hormonal și pot avea consecințe importante, în special asupra femeilor și copiilor, deci cu impact și pe generațiile viitoare. Disruptorii se găsesc peste tot – de la sticlele din plastic până la produsele de îngrijire personală sau aerul pe care îl respirăm”, a atras atenția prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Univeristar de Urgență București, în cadrul celei de a 6-a ediții a conferinței ”Sănătatea femeii. Sănătatea familiei”. 

Expunerea la aceste substanțe este practic inevitabilă în societatea modernă. Ele se regăsesc într-o gamă largă de produse și medii: ambalaje din plastic și recipiente pentru alimente sau apă produse cosmetice (creme, fixative, parfumuri), detergenți și produse de curățenie, ambalaje alimentare din plastic sau aluminiu, poluarea aerului, pesticide utilizate în agricultură, materiale de construcții și mobilier tratate ignifug.

Printre cei mai frecvenți disruptori endocrini se numără: bisfenolul A (BPA), ftalații, parabeni, bifenilii policlorurați (PCB), eterii difenili polibromurați (PBDE), dioxinele, percloratul sau pesticidele precum DDT.

Principalele căi de expunere sunt: alimentația (lanțul trofic) – cea mai importantă sursă, inhalarea aerului poluat sau a particulelor din interior, contactul direct cu produse cosmetice și de curățenie, transmiterea de la mamă la făt în timpul sarcinii, sau prin laptele matern, în cazul nou-născuților.

Un aspect îngrijorător este expunerea cumulativă.  „Un consumator obișnuit, care folosește zilnic produse de igienă și curățenie, poate fi expus simultan la cel puțin 19 compuși chimici diferiți”, a explicat prof. dr. Diana Loreta Păun.

Potrivit acesteia, disruptorii endocrini acționează prin interferența cu sistemul hormonal: imită hormonii naturali (estrogeni, androgeni, hormoni tiroidieni), blochează receptorii hormonali, modifică sinteza și metabolismul hormonilor, afectează reglajul hormonal la toate nivelurile.  Un efect important este asupra glandei tiroide, unde pot induce atât hipotiroidism, cât și hipertiroidism, inclusiv în absența unei boli evidente.

Efecte pe termen lung

Femeile sunt o categorie vulnerabilă din cauza expunerii crescute la produse cosmetice și de îngrijire personală. Riscurile cresc semnificativ în timpul sarcinii. Disruptorii endocrini pot traversa placenta și ajung la făt, afectând dezvoltarea acestuia încă din viața intrauterină. „Efectele nu sunt imediate, dar se manifestă pe termen lung, mai ales asupra copilului”, a subliniat endocrinologul.

Efectele asupra copiilor se pot înscrie în sfera dezvoltării cognitive și comportamentale.  Expunerea prenatală și postnatală este asociată cu multiple probleme de sănătate: scăderea coeficientului de inteligență (IQ), întârzieri în dezvoltarea motorie, tulburări de învățare și memorie, tulburări de atenție și hiperactivitate (ADHD), dificultăți de vorbire, probleme de adaptare social, tulburări emoționale (anxietate, depresie).

„Ne întrebăm de ce copiii sunt tot mai agitați sau au tulburări de atenție. Expunerea la disruptori endocrini în timpul sarcinii poate fi o explicație importantă”, a mai afirmat medicul.

Legătura cu bolile tiroidiene și impacul economic

Numeroase studii arată că disruptorii endocrini pot contribui la: creșterea incidenței bolilor tiroidiene, apariția tiroiditelor autoimmune, dereglări ale funcției tiroidei.  De asemenea, unele substanțe, precum bifenilii policlorurați, se acumulează în țesutul adipos și pot rămâne în organism ani de zile, amplificând efectele toxice.

Impactul nu este doar medical, ci și economic. La nivel european, expunerea la disruptori endocrini a fost asociată cu: scăderea IQ-ului populației și creșterea incidenței tulburărilor neurocomportamentale. Costurile estimate se ridică la sute de milioane de euro anual.

Ce putem face?

”Reducerea expunerii este esențială, chiar dacă eliminarea completă este dificilă: citirea etichetelor produselor cosmetic, evitarea plasticului pentru alimente, mai ales la temperaturi ridicate, alegerea produselor fără parabeni și ftalați, limitarea utilizării pesticidelor, aerisirea frecventă a locuințelor, susținerea reglementărilor stricte privind substanțele chimice. Reducerea contaminării apei, aerului și solului cu aceste substanțe trebuie să devină o prioritate a societății moderne”, a concluzionat prof. dr. Diana Loreta Păun.