Sănătatea este într-un moment de transformare atât la nivel european, cât și în România. Iar inovația din medicină schimbă, acum, viețile tuturor prin tehnologiile pe care le pune la dispoziție și prin transformarea managementului a nenumărate patologii. Cu toate acestea, sistemele de sănătate din Europa și din România se confruntă cu provocări majore: îmbătrânirea populației, creșterea semnificativă a poverii bolilor cronice netransmisibile și impactul schimbărilor climatice asupra sănătății oamenilor. Răspunsul actorilor din Sănătate nu poate întârzia: sunt necesare soluții pentru problemele de azi într-o manieră rezilientă, care să contribuie direct la un viitor mai sustenabil al Sănătății în România și în Europa. Pornind de la aceste premise, se impun trei întrebări ale căror răspunsuri pot fi cheia pentru buna înțelegere a actualului context.
Pot fi considerate bolile cronice netransmisibile o urgență de sănătate publică?
Statisticile naționale și europene arată că în fiecare an, în Europa, peste 4 milioane de persoane mor din cauza bolilor cronice netransmisibile, în timp ce pentru îngrijirea acestor afecțiuni se cheltuie aproximativ 70% – 80% din bugetul Sănătății la nivel european. În UE, această alocare bugetară ajunge la aproximativ 700 de miliarde de euro. În oglindă, alocarea bugetară pentru prevenție, diagnostic și intervenție timpurie de abia atinge pragul de 3%. Schimbarea de abordare devine astfel evidentă și chiar urgentă, pentru că în felul acesta pacienții vor beneficia de ani de viață și va scădea povara pe sistemele de sănătate, atât din perspectiva bugetului, cât și a capacității resursei umane de a gestiona această problematică. Primul pas ce trebuie făcut presupune screeningul, diagnosticarea și tratarea bolilor cronice netransmisibile în stadii incipiente, când efectele pozitive asupra stării de sănătate a oamenilor sunt majore, așa cum recomandă ghidurile clinice internaționale și strategiile de politică publică europene.
Este România pregătită să facă pasul pentru îmbunătățirea managementului bolilor cronice netransmisibile?
Contextul legislativ și schimbările majore din 2023 arată că România este pe direcția corectă din acest punct de vedere. Astfel, s-a făcut deja acest pas anul acesta, prin Strategia de sănătate 2023-2030 și prin noul contract-cadru de acordare a serviciilor medicale, la toate nivelurile de asistență medicală, în care screeningul, respectiv evaluarea riscului individual în rândul populației sănătoase, diagnosticul precoce – mai ales în rândul grupelor populaționale la risc – și monitorizarea activă sunt piloni de bază ai intervențiilor medicale.
Un alt element esențial pe care strategia și contractul-cadru îl aduc în prim-plan este medicul de familie, cu rolul fundamental pe care asistența medicală primară îl are în managementul optim al bolilor cronice cu impact negativ major asupra sănătății publice. Prin focusul pe medicul de familie și consolidarea rolului acestuia, s-a pornit pe drumul modernizării sistemului de sănătate din România și, acum mai mult ca oricând, trebuie să continuăm să fim pragmatici și concreți în acțiunile de sprijin, pentru ca la finalul zilei pacientul român și întreaga populație să aibă parte de servicii medicale la standarde europene.
Care este rolul medicului de familie în contextul schimbărilor de cadru legislativ?
Medicul de familie este prima legătură a fiecărei persoane cu sistemul medical – cel care ghidează asigurații, le oferă informații și îi ajută să rămână sănătoși. Mai ales atunci când aceștia au o patologie cronică netransmisibilă, cu care trăiesc ani de zile și pentru care diferența o face felul în care sunt îngrijiți, cât de rapid le sunt diagnosticate eventualele complicații, cât de ușor ajung la medicul din specialitatea căruia îi aparține patologia de care suferă.
Medicii de familie cu asistența medicală primară trebuie să fie, astfel, sprijiniți cu resurse importante și cu suportul necesar pentru a-și dezvolta capacitatea de a juca rolul de „gate keeper”. Un rol puternic al medicului de familie este un semn al unui sistem medical modern, centrat pe pacient și nevoile sale, care asigură pentru fiecare persoană accesul la asistența medicală potrivită, la momentul potrivit.
Studiu de caz: boala cronică de rinichi
Începând cu 1 iulie 2023, populația adultă din România beneficiază gratuit de cele două teste de laborator necesare pentru diagnosticarea corectă a bolii cronice de rinichi – rata de filtrare glomerulară estimată și raportul albumină-creatinină în urină. Noul contract-cadru de acordare a serviciilor medicale și normele de aplicare subsecvente prevăd decontarea investigațiilor la recomandarea medicilor specialiști de medicina familiei (o altă premieră pentru România), a medicilor nefrologi și a altor specialități clinice, precum diabet, nutriție, boli metabolice, cardiologie, medicină internă.
Boala cronică de rinichi este una dintre bolile cronice netransmisibile care sunt prioritizate atât în strategie, cât și în contractul-cadru, în premieră pentru România, și pentru care autoritățile relevante din domeniul sănătății au întreprins acțiunile necesare, astfel încât impactul asupra vieții pacienților și sistemului de sănătate să fie diminuat. Iar statisticile ne arată, din nou, că boala cronică de rinichi este una demnă de luat în considerare, afectând aproape 850 de milioane de oameni din întreaga lume. Este, în prezent, a 10-a cauză de mortalitate în lume și, conform statisticilor, în creștere de la an la an, va deveni a 5-a cauză de deces până în 2040.
În România, aproximativ 10% dintre persoane trăiesc cu boala cronică de rinichi. Din cauza lipsei de simptome în primele stadii ale bolii, pacienții își primesc diagnosticul abia în stadiile avansate, când deja este prea târziu ca evoluția bolii să fie încetinită și există complicații cardiovasculare și renale. Astfel, doar 1 din 10 persoane cu boală cronică de rinichi este diagnosticată în stadiile timpurii, chiar și în stadiile avansate ale bolii fiind diagnosticate doar 2 din 3 persoane. Prin prioritizarea, în premieră, la nivelul strategiei naționale în sănătate și al contractului-cadru a acestei patologii, împreună cu alte afecțiuni medicale grave, pacienții români care trăiesc cu boala cronică de rinichi vor primi asistența medicală de care au nevoie, atunci când au nevoie.
Cu siguranță, sănătatea se află într-o perioadă complexă, cu multiple provocări care sunt resimțite puternic și în România. Sunt vremuri în care fiecare trebuie să contribuie la modernizarea sistemului de sănătate, cu acțiuni concrete, strategice și cu bătaie lungă. Pentru ca România să aibă un sistem de sănătate modern și rezilient, parteneriatul, dialogul și inovația sunt trei dintre elementele care trebuie să ghideze activitatea și care vor genera schimbarea de mentalitate și de practică medicală, de la curativ la preventiv, de la centrarea pe boală la centrarea pe nevoile reale ale populației. 7
de Bogdan Guță
