Interviu cu Richard Bergström, director general al The European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations (EFPIA)
Richard Bergström a fost numit în funcția de director general al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) în aprilie 2011. Timp de 20 de ani, a lucrat pentru companiile Roche și Novartis, a făcut parte din consiliul de conducere al Institutului Suedez împotriva Corupției și a funcționat ca director general al Asociației Industriei Farmaceutice Suedeze (LIF). Este licențiat în farmacie, absolvent al Universității din Uppsala, Suedia, în 1988. Din 2006, este consilier al O.M.S. privind Buna guvernanță în medicină (GGM).
La primul summit UE privind bolile cronice, organizat de CE de la Bruxelles, unde am avut plăcerea să particip și unde EFPIA a fost bine reprezentată, s-a vorbit despre îmbătrânirea populației și despre modul de a găsi soluții pentru a oferi pacienților o mai bună calitate a îngrijirilor, acces la tratamente mai eficiente, dar cu bugete limitate. Care este opinia dumneavoastră cu privire la aceste subiecte? Cum pot oficialii europeni să le gestioneze?
Concentrarea sporită a atenției asupra prevenției și o mai bună gestionare a bolilor cronice sunt două modalități prin care se pot îmbunătăți rezultatele în domeniul sănătății în viitor, în Europa. Bolile cronice sunt un domeniu ce preocupă, în creștere, atât UE, cât și întreaga lume. Primul Summit UE cu privire la bolile cronice, ce a avut loc în luna martie 2014, este un testament pentru grija resimțită, nu numai de părțile interesate ale asistenței medicale ori a cetățenilor, ci și de către factorii de decizie europeni. Se știe deja că bolile cronice absorb 75% din bugetele asistenței medicale din Europa, peste 700 miliarde €, și diminuează PIB-ul, în unele țări din UE, cu până la 7%. Între timp, factori de risc pentru bolile cronice, cum ar fi vârsta și obezitatea adulților, sunt în creștere. Acțiunea trebuie să înceapă acum pentru a rezolva aceste probleme ale viitorului. EFPIA consideră că eforturile comune pan-europene sunt soluția în sistemele sanitare.
Prin „Strategia de sănătate și dezvoltare” pentru Europa, cu un puternic ecosistem inovativ în structura sa, EFPIA oferă o nouă strategie a științelor vieții. Succesul acestei strategii, și un viitor sănătos al UE, depinde de colaborarea unei diversități de părți implicate. Aceasta înseamnă că toată lumea – cercetători, plătitori și autorități de reglementare – trebuie să se implice în dialog.
Companiile inovatoare investesc foarte mult în cercetare și în crearea de locuri de muncă – fiind vorba despre economie și bunăstare. Cum aduc medicamentele valoare oamenilor și economiei? Aveți un număr al companiilor farmaceutice ca angajatori/investitori, la nivel european?
Valoarea pe care industria farmaceutică o aduce societății, în termeni de beneficii către asistența medicală, este de netăgăduit. Dezvoltarea și oferirea pentru pacienți a medicamentelor noi, continuu îmbunătățite, sunt o piatră de temelie a oricărui sistem de sănătate bun.
Industria farmaceutică, de asemenea, este unul dintre cele mai importante sectoare ce sporesc valoarea și conectează platforme europene, centre academice, rețele de sănătate, precum și o întreagă infrastructură științifică și tehnologică a serviciilor de calitate. Aceste avantaje ale forței de muncă pot fi traduse, printr-un impact mare, pozitiv, în timpul crizei financiare recente, când sectorul farmaceutic s-a dovedit mai rezistent decât alte industrii. În perioada 2008-2010, angajații nu au fost afectați, fiind menținuți în sistem, într-un moment când alte sectoare ale producției s-au redus între 10% și 15%. Industria farmaceutică are peste 690.000 de persoane angajate în Europa, contribuind cu 17% din totalul angajaților din domeniile cercetării și dezvoltării. În plus, în 2013 excedentul comercial al industriei farmaceutice din Europa a fost estimat la 90 de miliarde €.
Vorbim despre eficiența sistemelor de sănătate și despre cum putem îmbunătăți productivitatea. Sunt medicamentele factorul-cheie al costului sau nu?
În cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cheltuielile cu medicamentele cresc lent față de alte cheltuieli totale din sănătate. Deci, medicamentele nu sunt cu siguranță factorul-cheie al costurilor. În Europa, cheltuielile cu medicamentele reprezintă mai puțin de 15% din cheltuielile sănătății în general, mult în urma altor intervenții medicale, inclusiv spitalizarea și îngrijirea medicală pe termen lung. Între timp, combinația dintre afectarea generală și reglementarea prețurilor a dus la o scădere cu 16% a valorii nominale a medicamentelor, comparativ cu o creștere cu 25% a prețurilor de consum.
Care este principala problemă, în opinia dumneavoastră, a pacientului european și cum o putem rezolva?
O schimbare, pe care eu aș dori să o văd, este o includere mai mare a pacienților în dezvoltarea și evaluarea noilor medicamente. Când vine vorba de înțelegerea beneficiului real al unui nou tratament și de efectele secundare pe care le poate avea și care pot fi tolerate, nimeni nu o poate spune mai bine decât pacientul. Pacienții trebuie să devină o voce mai importantă în societate – aceasta este una dintre prioritățile noastre în anii următori.
Când vorbim despre cheltuieli cu medicamentul, ar trebui să corelăm acest lucru cu o serie de indicatori, cum ar fi speranța de viață, mortalitatea sau bugetul național de sănătate?
Cred că este important să se recunoască ponderea în balanța cheltuieli cu medicamentul vs costuri ale asistenței medicale, efecte asupra stării pacientului, a economiei în ansamblu. Utilizarea precoce și adecvată a medicamentelor este una dintre cele mai eficiente intervenții pe care un sistem de sănătate o poate lua. Medicamentele ajută la menținerea scăzută a costurilor în asistența medicală.
În cazul afecțiunilor cronice, de exemplu, în bolile cardiovasculare, respiratorii și diabetul zaharat, medicamentele au un rol esențial și, dacă există o abordare farmacologică adecvată, costurile se reduc semnificativ. În plus, utilizarea cu bună măsură și la timp a medicamentelor poate contribui la evitarea intervențiilor mult mai costisitoare, precum internarea în spital, mai târziu.
Un pacient care rămâne aderent la tratamentul medicamentos costă sistemul cu 50% mai puțin în dislipidemie și cu 90% mai puțin în hipertensiunea arterială, față de un pacient care nu continuă tratamentul.
Putem vorbi despre o utilizare adecvată a medicamentelor inovatoare?
Este important să asigurăm că medicamentele inovatoare oferă o platformă adecvată de utilizare și că, în spațiul european, există un mediu propice pentru inovare. Acesta este un alt obiectiv din strategia EFPIA. Medicamentele noi nu au nicio valoare dacă nu ajung niciodată la pacienți. Este în desfășurare, așa cum a anunțat Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) la începutul acestui an, derularea unui proiect-pilot cu medicamente aflate în proces de dezvoltare. EMA a fost prima care a prezentat un model adaptativ real, în sensul testării acestei abordări in situ. Trebuie să fim deschiși la astfel de abordări inovatoare.
Cum vedeți cooperarea dintre industria farmaceutică și guvernele din Europa? Care sunt țările unde există un climat mai business-friendly în Europa?
„Strategia de sănătate și dezvoltare” pentru Europa a EFPIA dorește să dezlănțuiască puterea colaborării. Lucrând împreună, vom fi capabili să îmbunătățim starea de sănătate și să eliminăm inegalitățile; să sprijinim sistemele de asistență medicală previzibile, spre a spori viteza accesului la medicamente; și să construim un sector al științelor vieții inovator și prosper, pentru a promova competitivitatea europeană. Acest lucru va necesita un dialog deschis și colaborare între industrie, guverne, contribuabili, autorități de reglementare și alte părți interesate din asistența medicală, dacă se dorește a fi o reușită. Avem câteva exemple de succes în acordurile semnate între industria farmaceutică și guverne. În luna iulie a acestui an, Ministerul lituanian al Sănătății și EFPIA au anuntat un acord ce va deschide calea pentru protejarea sănătății și dezvoltării în Lituania. Acordul stabilește o serie de măsuri pentru a proteja inovarea și sănătatea, inclusiv crearea unei „buget rambursabil”, care se va reflecta și va fi proporțional cu creșterea PIB-ului și creșterea cheltuielilor totale ale îngrijirii sănătății publice. Industria noastră are o serie de acorduri cu guvernele europene, dar acordul lituanian a stabilit un nou standard de colaborare înspre rezultate mai bune. Acesta înseamnă un bun început pentru parteneriatele industriei noastre, deoarece oferă o soluție mult mai cuprinzătoare pentru a răspunde nevoilor de sănătate, dar și economice ale cetățenilor.
EFPIA a promovat mereu transparența companiilor farmaceutice. Cum ar trebui/sunt percepute companiile farmaceutice în zilele noastre?
Industria a făcut pași considerabili în creșterea transparenței, în ultimii doi ani, iar eu sunt foarte mândru de acest lucru. Codul EFPIA, privind relațiile industriale dintre profesioniștii din domeniul sănătății (HCPs) și organizațiile sanitare (HCOs), este un exemplu excelent. HCPs și HCOs au relații de lucru valoroase cu industria, relații care sunt necesare pentru a avansa în cercetarea și dezvoltarea medicamentelor. Medicii și organizațiile sanitare oferă perspective valoroase în ce privește comportamentul pacientului și managementul bolilor, fapt ce poate ajuta la informarea industriei farmaceutice, care depune eforturi pentru îmbunătățirea îngrijirii acordate pacientului și a opțiunilor terapeutice. Desigur, medicii ar trebui să fie recompensați pentru timpul și expertiza lor, dar acest lucru ar trebui să devină mai clar.
EFPIA, prin codul de transparență, solicită companiilor farmaceutice să dezvăluie și să publice transferurile financiare, sponsorizările și alte transferuri de valori efectuate către profesioniștii din domeniul medical și organizațiile medicale (de exemplu, taxe de limbă pentru un congres). Scopul este de a clarifica relația dintre industrie și HCPs/HCOs, astfel încât pacienții să poată avea încredere deplină în sistem. Mă bucur să observ progresul pe care companiile membre l-au făcut în punerea în aplicare a principiilor EFPIA-PhRMA, pentru Schimbul responsabil al datelor clinice, reguli ce au intrat oficial în vigoare la data de 1 ianuarie 2014. Cred că e timpul să se recunoască pașii pe care industria i-a făcut către o reală transparență. În urmă cu doar zece ani, astfel de inițiative ar fi fost de neconceput.
Maria Vasilescu
Aveți vreun mesaj pentru organismele implicate în sistemul sanitar și către liderii de opinie din România?
Același sfat pe care l-aș da oricărei instituții/organizații interesate de asistența medicală sau liderilor de opinie, indiferent de țară: să fie deschiși la dialog, să fie deschiși spre colaborare și să fie deschiși la idei noi.
Bolile cronice absorb 75% din bugetele asistenței medicale din Europa, peste 700 miliarde €, și diminuează PIB-ul, în unele țări din UE, cu până la 7%. Între timp, factori de risc pentru bolile cronice, cum ar fi vârsta și obezitatea adulților, sunt în creștere.
Valoarea pe care industria farmaceutică o aduce societății, în termeni de beneficii către asistența medicală, este de netăgăduit. Dezvoltarea și oferirea pentru pacienți a medicamentelor noi, continuu îmbunătățite, sunt o piatră de temelie a oricărui sistem de sănătate bun.
EFPIA, prin codul de transparență, solicită companiilor farmaceutice să dezvăluie și să publice transferurile financiare, sponsorizările și alte transferuri de valori efectuate către profesioniștii din domeniul medical și organizațiile medicale.
„Strategia de sănătate și dezvoltare” pentru Europa a EFPIA dorește să dezlănțuiască puterea colaborării.
Mă bucur să observ progresul pe care companiile membre l-au făcut în punerea în aplicare a principiilor EFPIA-PhRMA, pentru Schimbul responsabil al datelor clinice
