Janssen, companie farmaceutică membră a Johnson & Johnson, se implică în facilitarea accesului pacienţilor români la servicii medicale de calitate şi la opţiuni terapeutice inovatoare. Ne concentrăm asupra construirii unor parteneriate pe termen lung cu toţi factorii-cheie, precum asociaţiile de pacienţi şi autorităţile competente, pentru a extinde accesul la terapiile de nouă generaţie în domeniul neuroştiinţelor, oncologiei şi hematologiei, scopul final fiind îmbunătăţirea calității şi duratei vieţii pacienţilor. Avem convingerea că pacienţii români ar trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi precum cei din oricare altă ţară europeană, iar acest lucru ar trebui să însemne accesul la tratamente inovatoare cu preţuri sustenabile din perspectiva bugetului de sănătate.
Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România, Administrator al Johnson & Johnson
Cancerul este a doua cauză a mortalităţii premature în regiune, de aceea continuăm să ne concentrăm eforturile pentru identificarea soluţiilor la aceste nevoi medicale, prin descoperirea medicamentelor inovatoare pentru acele boli oncologice ale căror opţiuni de tratament sunt încă limitate. Astfel, în domeniul oncologiei, atenţia noastră este îndreptată asupra acelor tipuri de cancer despre care avem cunoştinţe avansate cu privire la mecanismele bolii şi nevoile pacienţilor sunt dintre cele mai mari, fiind în măsură să putem genera un impact semnificativ. Dovada acestui succes a putut fi văzută la începutul anului 2016, când am reuşit să oferim pacienţilor cu cancer de prostată metastatic rezistent la castrare, post-chimioterapie, acces la o nouă opţiune de tratament de care nu beneficiau până în acel moment. În 2017, acelaşi tratament va fi deopotrivă disponibil şi pentru pacienţii la care chimioterapia nu este încă indicată din punct de vedere clinic. Credem că accesul îmbunătăţit la tratament contribuie la schimbarea perspectivei pacienţilor asupra semnificaţiei unui diagnostic de cancer, de la o sentinţă la moarte la oportunitatea de a trăi mai mult.
Credo-ul companiei Janssen pune pacientul în centrul a tot ceea ce facem şi acesta este unul dintre motivele datorită căruia am dezvoltat şi o serie de programe de sprijin, care sunt asociate terapiilor noastre. În acest fel, am putut să susţinem pacienţii care suferă de tuberculoză şi HIV prin oferirea unor pachete cu alimente primei categorii, respectiv prin donarea kit-urilor necesare testelor de viremie HIV către spitale, toate cu scopul de a îmbunătăţi accesul la îngrijire. În 2016, am mai făcut un pas înainte în oferirea sprijinului nostru pentru pacienţii care suferă de anumite tipuri de boli maligne hematologice (leucemie limfocitară cronică, limfom cu celule de manta şi macroglobulinemie Waldenström) prin programul de acces timpuriu la tratament. Datorită acestui program aproximativ 100 de pacienţi au avut acces gratuit la terapie înainte de rambursarea acesteia.
Janssen a construit întotdeauna parteneriate relevante cu factorii cheie prin implicarea într-un dialog constructiv și prin contribuția la modalităţile de reconfigurare a sistemului de îngrijire a sănătăţii, scopul fiind acela de a crea un mediu de afaceri predictibil şi sustenabil pentru industria farmaceutică. În calitate de companie membră a board-ului ARPIM, obiectivele Janssen sunt aliniate cu priorităţile întregii industrii farmaceutice implicate în cercetare şi dezvoltare. Obiectivele noastre sunt să contribuim cu soluţii la eficientizarea administrării resurselor alocate îngrijirii sănătății, susținerea accesului rapid la terapiile inovatoare şi totodată deschiderea spre standardele europene în ceea ce priveşte calitatea şi valoarea sistemului nostru de sănătate.
Pentru a ne asigura că sănătatea este finanţată corespunzător pe termen lung, trebuie să îmbunătăţim urgent metodologia curentă a sistemului de rambursare şi a mecanismului de calcul al preţurilor. Această nevoie este confirmată de impactul măsurilor care propun reducerea cu 35% a preţurilor medicamentelor inovatoare care au un echivalent generic. Un studiu realizat de ARPIM anul trecut subliniază faptul că aproape 123 de medicamente inovatoare riscă să fie retrase de pe piaţa locală, cu repercusiuni asupra a 800.000 de pacienţi. Măsurile acestea nu vor avea efecte pozitive asupra bugetului sănătăţii, însă vor avea un impact negativ în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la medicamente. Este vizibil aşadar faptul că legislaţia curentă de stabilire a preţurilor nu este sustenabilă pe termen lung iar autorităţile ar trebui să ia în considerare alternative la mecanismele prezente.
Împreună ar trebui să analizăm legislaţia curentă a taxei claw-back care a fost iniţial introdusă ca o măsură temporară pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor alocate sănătăţii. În prezent, aceasta a devenit o modalitate prin care este îngreunat accesul la inovaţie şi care împiedică industria să aducă valoare pacienţilor. În realitate, producătorii de medicamente finanţează de opt ani deficitul din bugetul sănătăţii alocat medicamentelor compensate. Din anul 2012, această finanţare se ridică an de an la aproape 2 miliarde de lei.
Raportul recent „Indicele de consum european pentru serviciile de sănătate“ (Euro Health Consumer Index) plasează sistemul românesc de sănătate printre ultimele locuri în rândul celor 35 de state analizate, din perspectiva calității serviciilor. Drept urmare, este necesară o schimbare a paradigmei: sănătatea trebuie să fie percepută ca o investiţie și nu precum un cost. Cu cât este mai bună îngrijirea sănătății unei națiuni, cu atât sunt mai bune calitatea vieţii şi situaţia economică a cetăţenilor săi. Este necesar ca mecanismul de finanţare a sănătăţii să fie reformat, întrucât dintre statele membre ale Uniunii Europene, România atribuie acestui domeniu cel mai mic buget (ca procent din PIB). Este important să se identifice cu prioritate noi resurse suplimentare de finanţare. Totodată, politicile publice din domeniul sănătăţii ar trebui să se bazeze pe date reale, astfel încât să fie atinsă eficienţa dorită cu privire la modul în care sunt cheltuite resursele publice alocate acestuia.
Totodată, recunoaştem faptul că Programul de Guvernare cuprinde un set de măsuri al căror obiectiv este poziţionarea sănătăţii ca prioritate naţională, precum şi progresul realizat până acum spre digitalizare. Prin urmare, aş spune că autorităţile ar trebui să continue să se concentreze asupra principiilor şi mecanismelor care vor creşte investiţia în inovaţie, îngrijirea sănătăţii şi în bugetul alocat medicamentelor, odată cu crearea unei legislaţii sustenabile a preţurilor, transparenţei şi parteneriatelor. Compania Janssen este deschisă stabilirii de parteneriate public-private care să sprijine autorităţile în demersul lor de a transforma sănătătea într-o prioritate.
Apreciem efortul susţinut pe care autorităţile l-au depus pentru a include noi medicamente inovatoare pe lista medicamentelor compensate şi ne dorim ca acest proces să continue, întrucât inovaţia şi terapiile de nouă generaţie pot salva şi îmbunătăţi vieţi. Janssen, în calitate de membră ARPIM, se angajează să colaboreze cu autorităţile şi toate părţile interesate pentru a dezvolta modalităţi de îmbunătăţire a sistemului românesc de sănătate şi pentru a ne asigura că pacienţii pot avea o viață mai sănătoasă şi mai fericită pentru o perioadă mai lungă de timp.
Christian Rodseth are o experienţă extinsă în industria farmaceutică, de peste 13 ani, în diverse regiuni geografice, în cadrul a diferite departamente precum vânzări & marketing, economia sistemelor de sănătate şi management general. Anterior poziţiei sale actuale, domnul Rodseth a deţinut rolul de Director al Departamentului de Vânzări & Marketing pentru compania Janssen în Africa de Sud şi în regiunea Sub-Sahariană.
