Criza globală de sănătate cauzată de pandemia COVID-19 a provocat numeroase schimbări la toate nivelurile în societate, de la individ și comunitate, până la nivel național și continental. Schimbări au avut loc și în relațiile la nivel de branșă sau între industrie și instituții sau autoritățiale statului. De obicei, relațiile dintre industrie și autoritate sunt caracterizate de o permanentă negociere, fiecare parte încercând să-și asigure un avantaj în detrimentul celeilalte. De multe ori, negocierea intra într-un impas, soluții nefiind vizibile la orizont. Cel care pierdea însă, tot timpul, era PACIENTUL.
Industria farmaceutică nu a făcut nici ea excepție, aflându-se în prim-planul atenției globale în această perioadă. În România, ca de altfel în toată lumea, industria farma s-a concentrat pe trei direcții-cheie: să asigure stocuri de medicamente pentru pacienții care au nevoie, să susțină autoritățile și sistemele de Sănătate cu know-how și să cerceteze continuu pentru identificarea unor vaccinuri, tratamente și soluții de diagnostic sau screening.
De asemenea, suportul financiar și donațiile industriei farma din România (companii producătoare, importatoare și distribuitoare de medicament) constând în echipamente chirurgicale avansate, antibiotice, echipamente de dezinfectare, dispozitive de testare a virusului, vitamine, îmbrăcăminte de protecție, ochelari de protecție, măști, mănuși și multe altele a venit prompt și s-a adresat unor instituții publice, spitale și alte instituții sanitare, precum și populației aflate în nevoie.
Astfel, AbbVie România a donat Ministerului Sănătății 4.000 de cutii dintr-un medicament antiviral pentru tratamentul pacienţilor cu coronavirus aflați în tratament în 10 spitale de primă linie. 18.000 de cutii Hidroxiclorochină au fost donate Ministerului Sănătății de către Sanofi România, cele 1.080.000 de doze ajungând la peste 45.000 de pacienți din România. Sandoz, divizia de medicamente generice și biosimilare a Grupului Novartis în România, a donat, tot Ministerului Sănătății, 10.000 de doze din medicamentul generic antimalarie, doze distribuite spitatelor, pentru tratarea a peste 4.000 de pacienți spitalizați și diagnosticați cu COVID-19. Terapia – o companie Sun Pharma – a donat 200.000 de doze de sulfat de hidroxiclorochină (HQS) pentru Unifarm. Şapte spitale din Iaşi au primit 300.000 de lei din partea companiei Antibiotice Iaşi, în semn de solidaritate faţă de personalul medical aflat în prima linie. Compania Bayer a donat 386.000 de lei pentru susținerea spitalelor din România în actualul context, iar Biofarm a contribuit în lupta de combatere a noului Coronavirus în România printr-o donație de 1 milion de lei, fonduri destinate, de asemenea, sprijinirii echipelor medicale din prima linie cu echipamente de protecție și aparatură medicală. Tot o susținere financiară a venit și din partea MSD România – cu o donație de 500.000 de lei către Crucea Roșie Română. Johnson & Johnson România a donat 300.000 de lei fondului de urgenţă al Crucii Roşii Române pentru achiziţia de echipament individual de protecţie şi echipament necesar unităţilor de terapie intensivă. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a donat 100.000 de lei pentru achiziția de materiale dezinfectante, sanitare și de igienă, în cadrul „Campaniei de informare și prevenție coronavirus”, demarată de Crucea Roșie Română, în parteneriat cu Guvernul României. Aceste materiale au fost distribuite către instituții publice, spitale și alte instituții sanitare, precum și populației aflată în nevoie, cu ajutorul voluntarilor Crucii Roșii Române din cele 47 de filiale din țară ale organizației și în coordonare cu Direcțiile de Sănătate Publică locale. Colgate-Palmolive România a donat organizației umanitare Crucea Roșie peste 65.000 de produse de igienă, pentru a ajuta la prevenirea răspândirii COVID-19 în regiunile din România care se confruntă cu nevoi acute.
Pandemia COVID-19 a dovedit cât de sensibile și vulnerabile pot fi sistemele publice de sănătate și, totodată, a arătat că lucrând și stând împreună în jurul mesei, după COVID-19, industria farma și autoritățile statului pot răspunde prompt unor provocări majore.
de Bogdan Guță