Interviu cu Adrian Popa, președinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)
Viitoarele spitale regionale vor asigura serviciile medicale de urgență pentru pacienți care, în prezent, călătoresc pe distanțe mari pentru a avea acces la îngrijiri medicale. Datele arată că, de exemplu, spitalele din București deservesc anual 60.000 de oameni din Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Noile spitale regionale se vor concentra pe îngrijirile multidisciplinare, însă sistemul de sănătate va trebui regândit, astfel încât să se asigure inclusiv resursa umană pentru noile unități medicale, dar și o normare corectă și eficientă, spune Adrian Popa.
Ce așteptări aveți în acest context electoral, europarlamentar și național, și cum vedeți derularea proiectelor în acest an?
Stabilitatea ar trebui să fie punctul forte al acestei perioade, deoarece proiectele spitalelor regionale au început. Avem contractele de finanțare semnate, avem și primele contracte încheiate cu constructorii pentru începerea lucrărilor. Orice destabilizare pe plan politic, economic ar afecta proiectele. Deci stabilitatea politică contează foarte mult, aceasta însemnând că indiferent cine ajunge la guvernare înțelege că aceste proiecte sunt pornite și modificarea lor ar afecta parcursul fiecăruia în parte. Parcursul spitalelor regionale este deja planificat riguros pe următorii patru ani.
Din punct de vedere european, cum vedeți această stabilitate?
La nivel european am observat că, în ultimii ani, parcursul axelor europene nu a fost afectat. De exemplu, noi știam de Programul Sănătate de ceva timp, am construit Strategia Națională de Sănătate în acord cu aceste finanțări, la începutul acestui an am și semnat contracte de finanțare. Și Uniunea Europeană, și noi am făcut eforturi să atragem fondurile necesare.
Ce urmează în activitatea ANDIS?
Anul 2024 este unul foarte greu pentru activitatea Agenției. Acum se derulează procedurile de achiziție pentru cele trei spitale regionale, procedurile mari de construcție și de dotare, ceea ce înseamnă că va fi o presiune destul de mare. După ce avem finalizate aceste proceduri, parcursul implementării nu va fi așa mult afectat, însă partea de evaluare durează foarte mult, fiind vorba de proiecte complexe. Nu deținem controlul vizavi de contestațiile care se pot formula în funcție de câți ofertanți vor fi și multe altele.
Dacă vorbim și de alte proiecte, așa cum o spune și Ordonanța 76, suntem instrumentul Ministerului Sănătății în dezvoltarea infrastructurii în sănătate. Putem derula proiecte din PNRR sub coordonarea Ministerului Sănătății sau a altor instituții din subordinea MS care au nevoie de implementare de proiecte.
Care este stadiul proiectelor de spitale regionale?
La acest moment, fiecare spital regional are dirigintele de șantier desemnat pe toți cei patru ani ai lucrării. Primele lucrări, care înseamnă excavarea a 300.000-400.000m³ de pământ, presupun devierea tuturor rețelelor mari din zonă, împrejmuirea, organizarea de șantier – pentru fiecare dintre cele trei spitale este semnat contractul și au început și lucrările. Între timp, ne ocupăm de procedurile de achiziție pentru construirea și dotarea spitalelor regionale. La momentul acesta, Iașiul este cel mai avansat, documentația fiind deja urcată pe SEAP. Suntem în perioada de ofertare, avem peste 600 de clarificări la care trebuie să răspundem. În curând va fi închisă perioada de ofertare, după care va începe evaluarea ofertelor și să sperăm că până în decembrie 2024
vom avea desemnat și un câștigător.
Cum se decide dotarea fiecărui spital regional? Există diferențe legate de caracteristicile zonelor?
Modelul a fost inclus în proiectarea spitalului, a fost discutat și cu factorii din regiune – cu UMF-urile și cu spitalele județene. Proiectantul ne-a oferit soluția unui spital european dotat la standardele de acum. Sigur că procedura pentru dotarea cu aparatură medicală va întârzia puțin, deoarece trebuie întâi ridicată construcția. Dotarea se va face ulterior, deoarece vrem să ne asigurăm că aparatele medicale sunt de ultimă generație. Diferențele de dotare pe fiecare regiune sunt mici, ca structură, însă există, evident, anumite particularități. Dacă vorbim de partea de radiologie, care e foarte importantă, dar și scumpă, toate spitalele au cel puțin două RMN-uri, trei tesla, poate și mai mari, două CT-uri, foarte multă aparatură de radiologie, ecografe ș.a.m.d.
Ce se va întâmpla cu unitățile medicale din fiecare regiune, odată cu deschiderea acestor spitale regionale?
Planul de operaționalizare a spitalului regional e unul complex și a fost decis împreună cu experții BEI din cadrul acordului PASSA (echipa responsabilă de contractele de servicii de asistență tehnică pentru proiecte) pe care îl avem încheiat. În viitorul apropiat se va stabili exact cum va fi utilat cu personal acest spital și cum va funcționa. Încercăm să construim comitete care să aibă o componență centrală și locală. Din comitetele regionale vor face parte reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei de Sănătate, ai Școlii de Management Sanitar și UMF-urilor din fiecare regiune, plus spitalele județene și asociații de pacienți. Împreună cu acest nucleu de experți și cu reprezentanții BEI vom încerca să găsim cea mai bună soluție finală. Va trebui să avem în vedere o normare corectă a spitalului regional, poate să și modificăm legislația. În prezent, normarea personalului se face o dată pe pat, o dată la suprafață, dacă e să vorbim de îngrijitorii de curățenie. Politica este ca numărul de paturi să fie redus și indicatorii să fie îmbunătățiți (durata medie de spitalizare, indicele de utilizare a patului etc.). Nu trebuie să avem foarte multe paturi, dar ele să fie ocupate cât mai eficient. Dacă acum, de exemplu, sunt doi-patru medici la 15 paturi, poate în spitalul regional trebuie patru-șase medici, deci va trebui să croim o bază cu o normare corectă pe numărul de paturi, după care probabil va trebui suprapusă pe structura de personal a spitalelor județene din acea regiune. De acolo trebuie pornit acest proces, în care se va identifica ce personal se va translata din spitalele județene în spitalele regionale și ce personal rămâne. Nimeni nu va rămâne fără un loc de muncă. Este evident însă că momentan nu există suficient personal care să funcționeze în spitalele regionale, iar aici UMF are un mare rol de a găsi personal pentru specialitățile care sunt deficitare. În următorii trei-patru ani va trebui să identificăm și să redirecționăm medici tineri către spitalul regional. Noile spitale regionale de urgență vor crea mii de locuri de muncă și vor avea peste 9.000 de angajați cu normă întreagă.
Cum se va modifica activitatea spitalelor județene?
Menirea spitalului regional de urgență va fi să preia, în principiu, cazuistica de urgență, acută. Tot ce este serviciu acut în spitalul județean se va transfera în spitalul regional. Spitalul județean va trebui să-și regândească activitatea pentru servicii cronice și pentru orice altceva va considera necesar, împreună cu autoritatea locală care îl deține sau cu Ministerul Sănătății, dacă e cazul. Va fi, obligatoriu, readaptată activitatea. De altfel, există și un document pentru fiecare regiune, în care este prezentat acest post-use concept. În document se menționează că spitalul județean va transfera serviciile acute în spitalul regional.
de Valentina Grigore
