Profilul infecției cu SARS CoV-2 se conturează din ce în ce mai bine. Experiența specialiștilor clinicieni a dus elemente noi care pot contribui la explicarea modului în care pandemia de COVID-19 afectează corpul uman. Conferința Primul an de pandemie COVID-19. Dovezi științifice. Experiențe proprii – Sesiunea 2 Clinic, eveniment online organizat de Academia de Științe Medicale, a oferit medicilor din disciplinele clinice posibilitatea să prezinte provocările cu care s-au confruntat în acest an.
Un virus endemic
În opinia prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Comisiei de Sănătate a Senatului, membru titular al Academiei de Ştiințe Medicale, „după 2020 ar trebui să revizuim toate metodologiile de diagnostic, respectiv de testare, a pacienților noștri.” Placa turnantă o reprezintă medicul de familie astfel încât joncțiunea dintre medicii de familie și medicii de specialitate trebuie să fie una foarte clară. „(…) Acest SARS-CoV-2 este un virus foarte păcătos. Nu că dă faimosul COVID -19, adică interesarea pulmonară, ci afectează întreaga economie vasculară din organismul nostru. Așa se face că din cauza hipoxiei pulmonare pe care o generează lipsa de oxigen, în interiorul organismuuil avem hipoxie celebrală. (…) Mai mult decât atât, acest SARS-CoV-2 ne-a reconștientizat că oxigenul este un medicament și, ca atare, trebuie utilizat în condiții cât se poate de optime. (…) Noi nu am stat și ne-am uitat cum se derulează epidemia. Pentru că vom mai avea încă un val în toamnă și de-abia din anul 2022 vom avea un an la dispoziție de reconstrucție a sistemului sanitar pe noi principii, în așa fel încât să conștientizăm faptul că acest virus va rămâne un virus endemic. Asta înseamnă că în cursul unui an va da în mod intermitent o serie de infecții. (…) Infecția cu SARS-CoV- 2 devine o problemă de sănătate publică și o infecție cu transmitere intraspitalicească”, a declarat prof. dr. Streinu-Cercel.
Long covid – o altă provocare a pandemiei
Particularitățile pneumologoice ale COVID-19, experimentate de pneumologi în primul an de pandemie, i-a adus pe aceștia din linia a doua a luptei cu noul coronavirus în linia întâi. „Am câștigat experiență în acest timp. Am pierdut, însă, în acest moment, monitorizarea la foarte multe boli obstructive cronice, precum BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), astmul bronșic și, nu în ultimul rând, avem foarte multe insuficiențe respiratorii care devoalează de fapt o altă caracteristică a acestui an, anume prezentarea tradivă, prin boli cronice, la medic, fără a mai avea monitorizarea și tratamentul corespunzător,” a atras atenția prof. dr. Florin Mihălţan, membru titular al Academiei de Ştiințe Medicale. Totodată, „afectarea cardiovasculară în COVID-19 este o realitate. Ea este cauzată de afectarea directă a miocardului, hipoxiei, reacției inflamatorii, afectării endoteliale, trombozelor, disfuncției neurologice. Există și o afectare indirectă cum ar fi stresul psihic. De asemenea, bolile cardiovasculare preexistente agravează mult prognosticul. Impactul cronic cardiovascular nu este încă cunoscut. Pacienți cu SARS-CoV au avut și la 12 ani tulburări metabolice și cardiovasculare”, a subliniat prof. dr. Ion Victor Bruckner, membru titular al Academiei de Ştiințe Medicale
Efectele amânării tratamentelor sunt greu de estimat
Experienţa Centrului de hematologie Fundeni după un an de pandemie a fost prezentată de prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, care a evidențiat aspectele pozitive – colaborarea excelentă cu medicii de familie (transmiterea electronică a scrisorii medicale și eliberarea rețetelor), educația pacienților, scăderea semnificativă a mortalității prin infecția gripală, tratamentul predominant prin spitalizarea de zi, precum și pe cele negative – starea de panică în rândul personalului medical, starea de anxietate la pacienți, prin refuzul de a veni la spital, management întârziat al unor urgențe medicale (leucemii acute, mielom multiplu, limfoame cu determinări mediastini-pulmonare). Ca și concluzie, sunt de reținut „rata redusă de infectare cu SARS-CoV-2 la pacienții cu boli hematologice maligne, rata redusă de mortalitate la pacienții infectați, scăderea internărilor continue și tendința de creștere a internărilor de zi. Să păstrăm relația excepțională cu medicii de familie,” a declarat prof. dr. Daniel Coriu.
Dializă: impactul COVID-19
Impactul COVID-19 asupra pacienților dializați în România nu a fost unul mic. „COVID-19 a afectat 35% dintre pacienții hemodializații din România, mai ales pe aceia cu durate mai îndelungate de tratament prin dializă, tratați în centre ambulatorii, dar independent de vârstă și de boala renală primară. De asemenea, a dublat riscul de de deces și a redus numărul pacienților care încep tratamentul prin dializă, rezultând scăderea cu 5% a celor aflați în tratament. Efectele modificării programelor de tratament prin dializă (durată, număr ședințe, ture în cursul nopții ) sunt dificil de estimat, dar au contribuit, probabil, la creșterea mortalității. Influența vaccinării asupra COVID-19 la pacienții hemodilizați este necunoscută, pentru că vaccinurile nu au fost testate la această categorie, dar este de așteptat să fie mai mică din cauza imunodepresiei”, a subliniat prof. dr. Gabriel Mircescu, membru corespondent al Academiei de Ştiințe Medicale.
Particularităţi ale infecţiei cu SARS-CoV-2 la copii
Cum deja se știe, copiii și adolescenții sunt mai rar infectați cu SARS- CoV-2, comparativ cu adulții. „Când sunt infectați, copiii prezintă o simptomatologie mai puțin severă (surprinzător și încă neînțeles pe deplin). Monitorizarea permanentă a sechelelor pe termen mediu și lung a copiilor infectați este necesară. Descoperirea mecanismelor care stau la baza diferențelor legate de vârstă în ceea ce privește severitatea COVID-19 va oferi oportunități importante pentru prevenirea și tratamentul acestei noi infecții”, a declarat prof. dr. Doina Anca Pleşca.
În opinia prof. dr. Adrian Restian, membru titular al Academiei de Ştiințe Medicale „pandemia de COVID- 19 a venit peste pandemia bolilor cronice și acestea merg în continuare, facilitându-se reciproc. (…) Dar, deși a reușit să cucerească întreg pământul, SARS-CoV -2 nu este nici cel mai contagios, nici cel mai agresiv virus care se plimbă printre noi. (…) Nu este suficient să ne ferim de virus, ci este necesar să reducem și riscul reprezentat de bolile cronice. Boala COVID -19 are o evoluție progresivă care ar trebui urmărită în ambulatoriu.”
Observând efectele pandemiei COVID-19 asupra evoluţiei materno-fetale, „rezultatele globale materne și fetale s-au înrăutățit în timpul pandemiei, cu o creștere a preeclampsiei, nașterii premature, depreseiei materne, daceselor materne, nașterea cu făt mort, sarcina extrauterină cu făt mort. Imunizarea maternă este cea mai bună opțiune de a proteja atât mama, cât și fătul în timpul pandemiei de COVID-19”, a atras atenția prof. dr. Gheorghe Peltecu, membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale.
Ce a însemnat primul an de pandemie COVID-19 în secţiile ATI?
„A prins sistemul medical românesc nepregătit. A reprezentat un efort financiar semnificativ – echipamente instalate pe o infrastructură învechită, afectarea activității curente a secțiilor ATI. Patologia a fost complexă, grevată de morbiditate și mortalitate ridicate. Sistemul a fost depășit din lipsa resursei umane calificate. Acum avem echipamente, dar personalul medical este epuizat, nedreptățit, frustrat”, a concluzionat prof. dr. Leonard Azamfirei, membru corespondent al Academiei de Ştiinte Medicale, vicepreședinte al Senatului. Referindu-se la chirurgia plastică, reparatorie și arsuri, prof. dr. Dan Mircea Enescu, vicepreşedinte al Academiei de Ştiințe Medicale, a declarat: „Calitatea tratamentului acordat pacienților arși nu a fost afectată, deși au existat infecții cu SARS-CoV-2 între membrii personalului medical. Utilizarea tehnicii de microgrefare (meek) este o alternativă valoroasă la allogrefele de la banca de piele, care îmbunătățesc prognosticul cazurilor extrem de grave și oferă perspective deosebite pentru viitor.”
Izolarea și reducerea capacității de transport pentru pacienții cu afecțiuni cerebro-vasculare sunt două aspecte cu care s-au confrunat în pandemie specialiștii în radiologie. Astfel „afectarea sistemului nervos central în patologia COVID s-a concretizat în meningite, encefalite ca mecansime directe. Mecanisme indirecte au fost tulburările de coagulare, accidentele hemoragice, tromboze de sinusuri venoase durale. De asemenea, este necesară nevoia de aprofundare în ceea ce privește condițiile preexistente care favorizează modificările de coagulabilitate intravasculară și corelația între vaccinurile pe tehnologia clasică și tromboza venoasă ”, a declarat prof. dr. Gheorghe Iana.
Bogdan Guță
