Istoria pandemiei actuale are peste 15 ani vechime. Coronavirusul respirator acut sever (SARS) (SARS-CoV) a cauzat prima pandemie majoră a noului mileniu([1], [2], [3]). Creșterea economică rapidă din sudul Chinei a dus la o cerere tot mai mare de proteine animale, inclusiv cele provenite de la animale exotice, cum ar fi zibeta. Numărul mare și varietățile acestor mamifere sălbatice adăpostite în cuști supraaglomerate și lipsa măsurilor de bio-securitate în aceste piețe au permis trecerea acestui virus nou de la animale la om ([4], [5]). Apoi, virusul s-a răspândit rapid de la om la om, iar lipsa de conștientizare în controlul infecțiilor spitalicești și călătoriile aeriene internaționale au facilitat diseminarea rapidă la nivel mondial. Atunci, 8.000 de persoane au fost afectate, cu o rată a mortalității de 10%. În câteva luni în care SARS-CoV a afectat numeroase țări, impactul dramatic asupra sistemelor de sănătate a dus la afectarea economiilor la nivel global. Începutul anului 2003 a dus la o pandemie egalată doar de ultima ciumă. La sfârșitul anului 2003, când au fost redeschise piețele de vânzare de animale sălbatice în sudul Chinei, infecția cu SARS a reapărut. Anii post-infecție cu SARS au arătat că un virus foarte similar a fost identificat în liliecii potcoavă. Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), gazda acestui virus, are un areal extins din sudul Angliei până în China și Japonia, iar în sud, până în nordul Africii. Acest virus găzduit de liliac poate suferi mutații care să favorizeze transmiterea la om ([6], [7], [8], [9]). În ciuda unui grad semnificativ de divergență filogenetică față de alte coronavirusuri cunoscute, SARS-CoV sunt considerate coronavirusuri de grup 2b, cu un grad mai mare de stabilitate în mediu decât alte coronavirusuri umane cunoscute ([10]). Acest virus poate supraviețui până la 3 zile pe suprafețe uscate la temperatura camerei ([11]). Un articol din 2007, post-epidemia de SARS, a afirmat că existența unui rezervor de virusuri de tip SARS-CoV identificat în liliacul mare cu potcoava, alături de obiceiul alimentar specific Chinei de a consuma mamifere exotice, este o bombă biologică care stă să explodeze și „că reapariția unei epidemii de SARS trebuie să ne găsească pregătiți” ([12]). Ceea ce nu s-a întâmplat și, iată, după 15 ani de la acest avertisment, ne aflăm în fața celei mai mari epidemii după gripa Spaniolă din 1918.
Cum evităm infectarea?
De fapt este foarte simplu – prin măsuri de distanțare socială și prin măsuri de igienă. Un singur mililitru de spută poate să conțină 100 de milioane de particule virale (virusuri). Datele arată că sputa rămâne infecțioasă până la 9 ore pe diverse materiale. Date disponibile de la un alt coronavirus, MERS, indică faptul că acest virus este sensibil la temperaturi mai mari([13]). Toate datele arată ca avem nevoie de o foarte bună igienă. Este nevoie de o igienă corectă a mâinilor, feței și a zonelor expuse contactului, dar și o igienă a hainelor care vin în contact cu mâinile contaminate sau cu alte persoane. Atenție la vehicularea telefoanelor mobile, care pot deveni un substrat favorabil infectării([14]). Trebuie să avem în vedere faptul că, în ceea ce privește remanența virusului pe diferite suprafețe, durata de timp cât acesta supraviețuiește variază de la studiu la studiu ([15],[16]), evident în funcție de tipul de suprafață, dar și de parametri locali, cum ar fi temperatura și umiditatea ambientală, care variază. Cu alte cuvinte, durata de supraviețuire a virusului, să zicem pe hârtie (perioada de timp cât hârtia contaminată prezintă risc să ne infecteze), în absența dezinfectării, variază de la câteva minute la 5 zile în funcție de studiu,ceea ce înseamnă că vor fi variații de la țară la țară, de la oraș la oraș și chiar de la încăpere la încăpere, în funcție de cât de cald și de umed este aerul respectiv.
Cât de periculos este acest virus?
În prezent, pe baza informațiilor științifice pe care le avem, respectiv a datelor medicale referitoare la persoanele infectate, atât cele simptomatice (care fac boala) cu forme ușoare, medii sau grave de boală, cât și cele referitoare la purtătorii asimptomatici (cei care nu fac boala, dar prezintă risc de transmitere),dar și pe baza datelor medicale strânse în urma autopsiilor pacienților care au decedat cu COVID-19, virusul SARS-Cov2 este considerat a fi patogen de grup înalt, alături de alte virusuri cum ar fi: SARS, MERS, febra galbenă, virusul polio (care produce poliomielita), West Nile, virusul rabic (care produce turbarea), virusurile hepatitice B, C, D și E, HTLV1 și HTLV2 și HIV ([17]). Cel puțin, ultimii patogeni sunt cunoscuți, majoritatea cunoaștem oameni care au infecție cronică VHB sau VHC, sau chiar infecție cu HIV.
Distanțarea socială
În ciuda nenumăratelor avertismente, contactele sociale au continuat la cumpărături, plimbări, joacă în parc, organizare de nunți și grătare la iarbă verde. Toate aceste activități sunt predispuse la rapida contaminare. Datele acumulate până în prezent indică faptul că virusul se transmite, în principal, prin aerosolii proveniți de la o persoană infectată ([18]). Particulele microscopice,împrăștiate în special de strănut sau tuse, reprezintă o cale majoră de transmitere. De exemplu, virusul Ebola este activ în particula expirată încă 10 minute ([19]). E posibil ca, dacă cineva infectat a strănutat cu 10 minute înainte să fim în acel loc,iar noi trecem prin norul microscopic lăsat în urmă, să ne infectăm. Cu atât mai mult dacă cineva strănută sau tușește într-un loc aglomerat. Cu cât aglomerația este mai mare și distanța între persoane este mai mică, cu atât probabilitatea infectării crește. Pentru că particulele infectate pot contamina suprafețele, transportul în comun,unde barele și scaunele sunt atinse de multiplii călători, sunt un mijloc eficient de transmitere a virusului.
Ce este imunitatea populațională?
Imunitatea individuală este susținută de multe tipuri de celule (oricine a văzut, sau și-a văzut, măcar o dată o hemograma); aceste celule sunt „soldații” nevăzuți care patrulează continuu prin organismul nostru. De fapt, orice tip de vaccinare mobilizează ca la un „război” adevărat anumiți ostași care au armele specifice necesare luptei cu “dușmanul”. Vaccinul induce în organism antrenarea ostașilor înainte de „război”. În războiul adevărat, când agentul infecțios intră în organism, trupele sunt deja antrenate, cunosc dușmanul, îl atacă și îl elimină ([20]). Dar, din păcate, pentru noul coronavirus deocamdată nu este disponibil un vaccin.În privința creării imunității populaționale („herd immunity”), lucrurile nu sunt foarte clare. De fapt, imunitatea populațională este o formă de protecție indirectă față de o infecție,când o proporție mare dintr-o populație (de obicei 90%) este imună, fie pentru că a fost vaccinată, fie pentru că a trecut deja prin infecție și este,astfel,imună la aceasta. Prin această imunitate populațională, infecția ca atare nu se mai transmite și cei 10% din populație nu vor mai fi infectați. Vaccinarea în masă este modalitatea de a induce această imunitate populațională, și a fost verificată, acceptată și aprobată în întreaga lume pentru prevenirea diseminării multor boli infecțioase([21]). Lipsa unui vaccin aprobat, eficient și verificat în cazul acestei pandemii este motivul pentru care măsurile de igienă și de distanțare socială sunt cele mai eficiente măsuri de prevedere în acest moment.
Vaccinarea – în ce etapă suntem azi?
Informațiile se schimbă din oră în oră, dar, în acest moment, în cursa pentru obținerea unui vaccin sunt 44 de produse cu 2 vaccinuri aflate în faza 1 de testare ([22]). Astfel, primul vaccin care a intrat în testarea de fază 1 este în SUA (Moderna’s mRNA vaccine), iar al doilea în China (Cansino Biologics’s viral vector vaccine). Dar etapele sunt multiple. După ce aceste vaccinuri trec de faza 1, în care, pe câteva zeci de voluntari se testează siguranța vaccinului și se urmărește apariția unor eventuale efecte secundare, se trece la testarea pe câteva sute de persoane aflate în zone cu epidemia specifică – în această etapă deja se studiază dacă vaccinul este eficient. În a treia etapă,vaccinul se testează pe câteva mii de persoane. Un vaccin poate să aibă și 10 ani de testări înainte de a fi introdus în circuitul medical. Astfel, oricât de accelerat ar fi procesul de testare al unui vaccin, probabil mai devreme de sfârșitul anului 2020 nu vom asista la aprobarea acestuia. Din acest motiv, variate medicamente, antivirale sau nu, au intrat, și ele, în cursa bătăliei cu acest virus, deocamdată fără efecte dovedite în studii valide. Măsurile de igienă și de distanțare socială sunt, actualmente, singurele modalități care vor opri răspândirea infecției virale, pe lângă imunizarea naturală soldată cu un număr important de decese în timp scurt.
Monica Neagu, Profesor de Imunologie, Institutul Național de Patologie „Victor Babeș”, Spitalul Clinic Colentina
Sabina Zurac, Profesor de Anatomie Patologică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Spitalul Clinic Colentina
Cristian Baicuș, Profesor de Medicină Internă, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Spitalul Clinic Colentina
Bibliografie
[1]Drosten, C., et al. 2003. Identification of a novel coronavirus in patients with severe acute respiratory syndrome. N. Engl. J. Med. 348:1967–1976.
[2] Ksiazek, T. G., et al. 2003. A novel coronavirus associated with severe acute respiratory syndrome. N. Engl. J. Med. 348:1953–1966.
[3] Peiris, J. S., et al.2003. Coronavirus as a possible cause of severe acute respiratory syndrome. Lancet 361:1319–1325.
[4] Webster, R. G. 2004. Wet markets—a continuing source of severe acute respiratory syndrome and influenza? Lancet 363:234–236.
[5] Woo, P. C., et al. 2006. Infectious diseases emerging from Chinese wet-markets: zoonotic origins of severe respiratory viral infections. Curr. Opin. Infect. Dis. 19:401–407.
[6] Che, X. Y., et al. 2006. A patient with asymptomatic severe acute respiratory syndrome (SARS) and antigenemia from the 2003–2004 community outbreak of SARS in Guangzhou, China. Clin. Infect. Dis. 43:e1–e5.
[7] Lau, S. K., et al. 2005. Severe acute respiratory syndrome coronavirus-like virus in Chinese horseshoe bats. Proc. Natl. Acad. Sci. USA 102:14040–14045.
[8] Li, W., et al. 2005. Bats are natural reservoirs of SARS-like coronaviruses. Science 310:676–679.
[9] Wang, M., et al. 2005. SARS-CoV infection in a restaurant from palm civet. Emerg. Infect. Dis. 11:1860–1865.
[10] Duan, S. M., et al. 2003. Stability of SARS coronavirus in human specimens and environment and its sensitivity to heating and UV irradiation. Biomed. Environ. Sci. 16:246–255.
[11] Rabenau, H. F., et al. 2005. Stability and inactivation of SARS coronavirus. Med. Microbiol. Immunol. 194:1–6.
[12] Vincent C. C. Cheng, et al, Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus as an Agent of Emerging and Reemerging Infection, CLINICAL MICROBIOLOGY REVIEWS, Oct. 2007, p. 660–694 Vol. 20, No. 4
[13] G. Kampf, 2020, Potential role of inanimate surfaces for the spread of coronaviruses and their inactivation with disinfectant agents, Infection Prevention in Practice, vol. 2, nr. 2, ,
[14] S. P. Adhikari, et al., Epidemiology, causes, clinical manifestation and diagnosis, prevention and control of coronavirus disease (COVID-19) during the early outbreak period: a scoping review, Infectious Diseases of Poverty, vol. 9, nr. 1, p. 29,
[15] van Doremalen N, et al. Aerosol and Surface Stability of SARS-CoV-2 as Compared with SARS-CoV-1. N Engl J Med. 2020 Mar 17. doi: 10.1056/NEJMc2004973.]
[16] G Kampf, ey al. Persistence of Coronaviruses on Inanimate Surfaces and Their Inactivation With Biocidal Agents J Hosp Infect, 104 (3), 246-251 Mar 2020
[17] Osborn M, et al . Briefing on COVID-19. Autopsy practice relating to possible cases of COVID-19. https://www.rcpath.org/uploads/assets/d5e28baf-5789-4b0f-acecfe370eee6223/fe8fa85a-f004-4a0c-81ee4b2b9cd12cbf/Briefing-on-COVID-19-autopsy-Feb-2020.pdf
[18] Y.-C. Wu, et al, The outbreak of COVID-19: An overview», în Journal of the Chinese Medical Association, nr. 83, nr. 3, 2020, p. 217-220, https://journals.lww.com/jcma/Fulltext/2020/03000/The_outbreak_of_COVID_19__An_overview.3.aspx
[19] Rachel M. Jones, Lisa M. Brosseau, Aerosol transmission of infectious disease», în Journal of Occupational and Environmental Medicine, vol. 57, nr. 15, mai 2015, p. 501-508, https://journals.lww.com/joem/Abstract/2015/05000/Aerosol_Transmission_of_Infectious_Disease.4.aspx
[20] A. K. Abbas, A. H. Lichtman, S. Pillai, Cellular and Molecular Immunology, Saunders/Elsevier, Philadelphia, 2012
[21] Garnett, G. P. 2005. Role of Herd Immunity in Determining the Effect of Vaccines against Sexually Transmitted Disease”.The Journal of Infectious Diseases. 191 (Suppl 1): S97–106. doi:10.1086/425271. PMID 15627236
[22] https://www.gavi.org/vaccineswork/covid-19-vaccine-race
[i]Drosten, C., et al. 2003. Identification of a novel coronavirus in patients with severe acute respiratory syndrome. N. Engl. J. Med. 348:1967–1976.
[ii] Ksiazek, T. G., et al. 2003. A novel coronavirus associated with severe acute respiratory syndrome. N. Engl. J. Med. 348:1953–1966.
[iii] Peiris, J. S., et al.2003. Coronavirus as a possible cause of severe acute respiratory syndrome. Lancet 361:1319–1325.
[iv] Webster, R. G. 2004. Wet markets—a continuing source of severe acute respiratory syndrome and influenza? Lancet 363:234–236.
[v] Woo, P. C., et al. 2006. Infectious diseases emerging from Chinese wet-markets: zoonotic origins of severe respiratory viral infections. Curr. Opin. Infect. Dis. 19:401–407.
[vi] Che, X. Y., et al. 2006. A patient with asymptomatic severe acute respiratory syndrome (SARS) and antigenemia from the 2003–2004 community outbreak of SARS in Guangzhou, China. Clin. Infect. Dis. 43:e1–e5.
[vii] Lau, S. K., et al. 2005. Severe acute respiratory syndrome coronavirus-like virus in Chinese horseshoe bats. Proc. Natl. Acad. Sci. USA 102:14040–14045.
[viii] Li, W., et al. 2005. Bats are natural reservoirs of SARS-like coronaviruses. Science 310:676–679.
[ix] Wang, M., et al. 2005. SARS-CoV infection in a restaurant from palm civet. Emerg. Infect. Dis. 11:1860–1865.
[x] Duan, S. M., et al. 2003. Stability of SARS coronavirus in human specimens and environment and its sensitivity to heating and UV irradiation. Biomed. Environ. Sci. 16:246–255.
[xi] Rabenau, H. F., et al. 2005. Stability and inactivation of SARS coronavirus. Med. Microbiol. Immunol. 194:1–6.
[xii] Vincent C. C. Cheng, et al, Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus as an Agent of Emerging and Reemerging Infection, CLINICAL MICROBIOLOGY REVIEWS, Oct. 2007, p. 660–694 Vol. 20, No. 4
[xiii] G. Kampf, 2020, Potential role of inanimate surfaces for the spread of coronaviruses and their inactivation with disinfectant agents, Infection Prevention in Practice, vol. 2, nr. 2, ,
[xiv] S. P. Adhikari, et al., Epidemiology, causes, clinical manifestation and diagnosis, prevention and control of coronavirus disease (COVID-19) during the early outbreak period: a scoping review, Infectious Diseases of Poverty, vol. 9, nr. 1, p. 29,
[xv] van Doremalen N, et al. Aerosol and Surface Stability of SARS-CoV-2 as Compared with SARS-CoV-1. N Engl J Med. 2020 Mar 17. doi: 10.1056/NEJMc2004973.]
[xvi] G Kampf, ey al. Persistence of Coronaviruses on Inanimate Surfaces and Their Inactivation With Biocidal Agents J Hosp Infect, 104 (3), 246-251 Mar 2020
[xvii] Osborn M, et al . Briefing on COVID-19. Autopsy practice relating to possible cases of COVID-19. https://www.rcpath.org/uploads/assets/d5e28baf-5789-4b0f-acecfe370eee6223/fe8fa85a-f004-4a0c-81ee4b2b9cd12cbf/Briefing-on-COVID-19-autopsy-Feb-2020.pdf
[xviii] Y.-C. Wu, et al, The outbreak of COVID-19: An overview», în Journal of the Chinese Medical Association, nr. 83, nr. 3, 2020, p. 217-220, https://journals.lww.com/jcma/Fulltext/2020/03000/The_outbreak_of_COVID_19__An_overview.3.aspx
[xix] Rachel M. Jones, Lisa M. Brosseau, Aerosol transmission of infectious disease», în Journal of Occupational and Environmental Medicine, vol. 57, nr. 15, mai 2015, p. 501-508, https://journals.lww.com/joem/Abstract/2015/05000/Aerosol_Transmission_of_Infectious_Disease.4.aspx
[xx] A. K. Abbas, A. H. Lichtman, S. Pillai, Cellular and Molecular Immunology, Saunders/Elsevier, Philadelphia, 2012
[xxi] Garnett, G. P. 2005. Role of Herd Immunity in Determining the Effect of Vaccines against Sexually Transmitted Disease”.The Journal of Infectious Diseases. 191 (Suppl 1): S97–106. doi:10.1086/425271. PMID 15627236
[xxii] https://www.gavi.org/vaccineswork/covid-19-vaccine-race
