Interviu cu prof. Vasile Dâncu, președintele Comisiei de afaceri europene din Senat
Un pact politic pentru sănătate în viitor ar trebui să conțină și politica medicamentului, atrage atenția prof. Vasile Dâncu. Un astfel de pact politic ar trebui să aibă o direcție pe care s-o respecte și ministrul de Finanțe, și premierul, și ceilalți care decid în acest sens, explică sociologul.
Cum se vede consensul din sănătate de la nivelul Comisiei pe care o conduceți?
Rolul Comisiei de Afaceri Europene este de mediator. La noi se întâlnesc propunerile Guvernului și, când avem o temă importantă, vine și societatea civilă. De asemenea, lucrăm cu celelalte comisii din Parlament. Am colaborat foarte bine cu asociațiile profesionale, dar și ale pacienților, când am discutat despre tema medicală, și cred că am găsit o poziție care armonizează până la urmă o viziune românească, să spunem, în această direcție, încercând să eliminăm efectele de dominație care pot să apară și în cazul Uniunii Europene. Noi, la Comisia de Afaceri Europene, avem ca scop, prin Tratatul de la Lisabona, să analizăm mai degrabă subsidiaritatea și proporționalitatea. Sigur că nu este foarte simplu, fără specialiști, fără studii importante, să faci acest lucru, pentru că sunt efecte de dominație care nu se văd și care țin mai degrabă de diferența de dezvoltare dintre state. În Uniunea Europeană nu avem egalitate decât formală între state, sunt state de forță diferită în ceea ce privește industria. De aceea, fără ajutorul asociațiilor – și ale pacienților, și ale patronatelor – noi nu am putea să facem acest lucru. Eu cred că va trebui să facem – și asta ar fi o provocare și pentru guvern – un pact politic pentru sănătate în viitor, unde să introducem și politica medicamentului. Pentru că politica medicamentului, după părerea mea, astăzi, este privită parohial. Este și izolată de către minister, devine o chestiune tehnică, și ar trebui să facem un pact politic.
Fără un astfel de pact, o să avem viziuni diferite despre aceasta. Un pact politic ar trebui să conțină foarte clar un cadru cu cifre, cu indicatori pe care să-i urmărim în următorii 10 ani, astfel încât oricine vine la guvern să poată să aibă o direcție pe care s-o respecte, și ministrul de finanțe, și premierul, și ceilalți care decid în acest sens.
Care este perspectiva dvs., cum vedeți viitorul?
Există o provocare a viitorului. Există câteva forțe, cum spune recent un autor american. Există forțe tehnologice care vin inevitabil și vor bulversa tot ceea ce știm noi, inclusiv despre îngrijirea sănătății. Și o să dau niște exemple în acest sens. Este principiul al II-lea al termodinamicii, care spune că totul se deteriorează dacă nu aduce o energie în plus la un moment dat. Inerția este dușmanul viitorului și sunt câteva forțe care se vor modifica în viitor. Una este, ceea ce spune un sociolog, cognificarea asistenței îngrijirii medicale în general. Asta înseamnă că inteligența artificială a început să producă singură schimbări. De exemplu, în diagnostic, roboții au început să facă medicație, și cu o precizie destul de mare. Am văzut câteva experimente foarte interesante legate de studiile clinice. Este un site unde sute de mii de bolnavi își pun datele personale, rețetele, medicația. Lucrul acesta creează deja un progres.
Noi ne luptăm acum, în mod firesc, pentru ca investițiile în inovație să fie recuperate mai ușor, să nu fie termene scurte pentru ca să nu poți recupera investiția, firesc. Referitor la proprietatea intelectuală, sigur că acela care cercetează are proprietate – și o va avea și în viitor –, dar astăzi avem o fluidizare în lume, încât se cumpără accesul mai degrabă, decât proprietatea. Cum ne vom adapta noi, țările și industria farmaceutică, la această idee de colectivizare, de exemplu, a inovației? Sunt o serie de zone în IT în care deja a început să se producă altfel inovația, ideile noi.
Cum poate fi îmbunătățit dialogul între diferiții factori de influență din sănătate?
La noi, de la Comisia de Afaceri Europene, se vede fragmentarea, se vede faptul că sunt viziuni diferite. Eu am discutat și cu asociații ale pacienților, și cu producătorul de medicamente, și, în ultima vreme, am câștigat o anumită sensibilitate pentru această zonă, pentru că am văzut că sunt oameni foarte responsabili, care nu se gândesc numai la medicament, la preț sau la, să zicem, profit. Dar este privită această zonă din perspectivă politică și trebuie să integrăm, să ieșim, cum spun filozofii, din această individuație care există în acest moment. Comisia noastră este deschisă întotdeauna pentru dialog, suntem deschiși să dezvoltăm dezbateri publice pe aceste teme, să aducem și colegii din celelalte comisii, să aducem și Guvernul la masă, pentru că eu cred că este nevoie de dialog și de o mai bună înțelegere.
de Bogdan Guță