Politici de Sanatate

Pacientul, pe primul loc! Cum ar putea o abordare centrată pe pacient să facă diferenţa în sectorul sanitar

19 noiembrie
14:40 2014
Pacientul, pe primul loc! Cum ar putea o abordare centrată pe pacient să facă diferenţa în sectorul sanitar

Răspunsurile sunt oferite de Christophe Gourlet, Country Manager Sanofi România şi Moldova și General Manager Danube MCO (Bulgaria-Ungaria-România-Moldova)

În interviul anterior discutam despre abordarea holistică drept soluţie la provocările din sistemul sanitar din România. De atunci, a trecut aproape o jumătate de an. Ce schimbări au avut loc în această perioadă?

Sistemul sanitar din România, ca multe alte sisteme din lume, nu este unul foarte sănătos. Pentru a gestiona costurile tot mai mari din sistemul de sănătate, pentru a dezvolta sustenabilitatea sistemului şi pentru a putea face faţă nevoilor viitoare ale românilor, trebuie gândite şi proiectate structuri noi, mai sănătoase. Aşa cum menţionam anterior, adoptarea unei abordări holistice, bazată pe o perspectivă integrată, ar fi un pas important înainte în găsirea unor soluţii pentru provocările cu care se confruntă sistemul, și anume: o politică sustenabilă de preţuri; un mecanism care să garanteze un control mai bun al cheltuielilor cu medicamentele şi care să fie mai eficient decât sistemul actual bazat pe taxa clawback; accesul la tratamente inovatoare aliniate la standarde europene, precum şi consolidarea cadrului pentru intrarea pe piaţă a medicamentelor generice la preţuri accesibile. Mai presus de orice, este important să se ţină cont întotdeauna de nevoile şi de aşteptările reale ale pacienţilor.

Trebuie avut în vedere întregul parcurs al pacientului – fie că vorbim despre importanţa fazelor iniţiale, precum educaţia şi prevenţia, fie despre stabilirea diagnosticului potrivit şi la timp sau despre soluţii personalizate de tratament pentru o mai bună aderenţă, fie de monitorizare continuă şi management eficient al bolii. Nu trebuie să uităm nici de sprijinul psihologic, acolo unde este necesar. Pentru fiecare dintre aceste faze există oferte şi servicii complexe care includ soluţii terapeutice – cu medicamente inovatoare sau generice, dispozitive medicale (inclusiv sisteme de monitorizare), soluţii de nutriţie, produse eliberate fără prescripţie medicală, alte servicii sau programe (precum educaţie şi sprijin), asistenţă medicală primară şi de specialitate, precum şi managementul datelor, pentru a facilita procesul decizional.

Pentru ca acest parcurs să fie cât mai uşor pentru pacient şi cât mai eficient pentru sistemul de sănătate, trebuie să readucem pacienţii în centrul discuţiilor şi să le oferim oportunitatea de a-și face vocea mai bine auzită, şi totul să reînceapă de aici. Centrarea pe pacient este viziunea fundamentală pe care o dezvoltăm în Sanofi, ca parte a abordării noastre, Îngrijire integrată. Aceasta înseamnă să trecem dincolo de simplul statut de producător de „pilule”, oferind servicii şi soluţii complexe, programe educaţionale, îngrijiri integrate şi tratamente personalizate.

Încercăm în permanenţă să satisfacem nevoi încă neacoperite, printr-o înţelegere reală a nevoilor pacienţilor şi medicilor, în vederea prevenirii și tratării cât mai eficiente a afecțiunilor. Înainte de a acţiona, mai întâi trebuie să aflăm care sunt nevoile reale şi opiniile pacienţilor. Pornind de aici, ne putem adapta contribuţia. Aceasta înseamnă pentru noi un parteneriat real, un parteneriat pe termen lung în adevăratul sens al cuvântului.

În România şi în regiunea MCO Danube (Bulgaria, Ungaria, România şi Moldova), angajamentul nostru este de a transforma centrarea pe pacient dintr-un simplu concept în realitate, începând cu propriii noştri angajaţi, pentru a înţelege mai bine împreună nevoile pacienţilor din arii terapeutice importante. Astfel, vom fi pregătiţi să identificăm noi soluţii care pot influenţa pozitiv mediul în care ne desfășurăm activitatea şi să contribuim la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor din jurul nostru.

Ce înseamnă acest concept, „Îngrijire integrată”, care sunt beneficiile sale pentru sistemul de sănătate? Este acesta suficient pentru a contribui la reforma continuă din sistemul sanitar român şi pentru a susţine costurile tot mai mari din sistem?

Ideea Îngrijirii integrate (sau „Integrated Care”) câştigă tot mai mult teren în Europa. Potrivit EFPIA, până în 2050 vom asista la o creştere de 75% a populaţiei cu vârsta peste 65 de ani, cu toate bolile cronice asociate. Se estimează că bolile cronice vor costa economia globală aproximativ €22,5 trilioane între 2012 şi 2030 (conform Politicii de Sănătate UE). Incidenţa anumitor boli, de exemplu Alzheimer şi demenţă, creşte de asemenea pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte. Având în vedere aceste cifre, există o urgenţă reală de a dezvolta o abordare mult mai strategică a Îngrijirii integrate în Europa. Aceasta presupune plasarea pacienţilor în centrul tuturor activităţilor, aducând laolaltă opiniile şi aşteptările acestora, şi apoi furnizarea, managementul şi organizarea soluţiilor şi serviciilor referitoare la diagnostic, tratament, îngrijire, reabilitare şi promovare din sistemul de sănătate. Aşa cum spuneam anterior, trebuie să analizăm parcursul pacientului – care sunt nevoile sale în fiecare etapă, care sunt eventualele ineficienţe şi ce ar putea fi îmbunătăţit. Dacă nu se vor realiza astfel de schimbări, finanţarea modelului universal al sănătăţii din Europa va fi pusă la grea încercare.

Privind spre sistemul sanitar din România, sunt foarte multe de îmbunătăţit pe parcursul acestei călătorii. De exemplu:

  • Există o subfinanţare clară în zona de prevenţie şi a măsurilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos, ceea ce duce la o suprautilizare a unor servicii de urgenţă, generând astfel costuri mult mai mari. Să poţi vindeca o anumită afecțiune este un lucru fantastic, dar dacă ne dorim cu adevărat să avem un impact asupra vieţilor pacienţilor, este necesar să prevenim bolile cronice. Trebuie să educăm românii cu privire la beneficiile unui stil de viaţă sănătos, trebuie să îi ajutăm pe pacienţi să îşi gestioneze boala mai bine şi să îşi asume răspunderea pentru propria sănătate. Pentru a înțelege mai bine impactul real al prevenţiei, ne putem uita la numărul mare de vieţi salvate în ultimele decenii prin vaccinare.
  • Există un deficit de personal medical calificat, din cauza migraţiei intense a specialiştilor către alte ţări europene.
  • Ne confruntăm în continuare cu numeroase provocări în ceea ce priveşte utilizarea adecvată a medicamentelor, cauzate de: nivelul scăzut de educaţie a pacienţilor cu privire la gestionarea bolii, accesul deficitar la tratamente inovatoare (lista de medicamente compensate aşteaptă aprobarea de foarte mult timp) şi, mai mult, aderenţa precară a pacienţilor la tratamentele specifice, ceea ce poate conduce la o risipă de bani. Ar trebui să lucrăm împreună pentru a îmbunătăţi accesibilitatea şi disponibilitatea tratamentelor potrivite pentru pacienţii potriviţi, atât în beneficiul pacienţilor, cât şi al sistemului de sănătate.
  • Există o carenţă în transferul de informaţii şi o coordonare ineficientă între furnizori, plătitori şi instituţii, ceea ce duce la experienţe negative şi la rezultate nefavorabile pentru pacienţi.

Aşadar, în opinia mea, Îngrijirea integrată înseamnă identificarea şi abordarea acestor „puncte dureroase” din lanţul de tratament, pentru a ţine mai bine sub control costurile tot mai mari din sănătate. Aceasta presupune, de asemenea, îmbunătăţirea serviciilor în ceea ce priveşte accesul, calitatea şi eficienţa tratamentelor, precum şi satisfacţia utilizatorilor. Furnizarea unor servicii de sănătate mai numeroase şi mai bune, cu mai puţine resurse umane şi financiare, este esenţială pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate.

Cum este implementat conceptul Îngrijire integrată în Sanofi?

În cadrul Grupului Sanofi am îmbrăţişat conceptul îngrijirii integrate pentru a atinge trei obiective:

  • O mai bună experienţă pentru pacienţi;
  • Costuri mai mici pentru sistem;
  • Rezultate clinice îmbunătăţite.

Toate aceste aspecte sunt integrate în activitatea noastră, fiind adaptate cu mare grijă la nevoile specifice ale pieţei respective şi, mai important, ajustate şi individualizate în funcţie de nevoile fiecărui pacient. Nu toţi pacienţii au aceleaşi nevoi, depinde foarte mult de terapie. Exact acest lucru încercăm să facem, să furnizăm îngrijiri integrate personalizate.

Conduceţi Sanofi Danube MCO – România, Bulgaria şi Ungaria. Cum merge activitatea în cele trei ţări principale pe care le coordonaţi? Care este situaţia actuală, care sunt perspectivele?

După o perioadă de criză financiară severă pentru întreg continentul european, România, Ungaria şi Bulgaria au dat semne pozitive în primul trimestru, creşterile PIB-ului fiind peste cele din Zona Euro. Însă trebuie să fim în continuare foarte atenţi la datoria publică din Ungaria, la deficitul public din Bulgaria şi la inflaţia din România. Dacă ne uităm la ultimele două trimestre în România, putem spune că economia este încă foarte fragilă.

După cum ştim, există o corelaţie între investiţiile din Sănătate şi speranţa de viaţă a populaţiei. Este foarte trist să vedem că în toate cele trei ţări speranţa medie de viaţă este cu 9 ani mai mică decât în Europa. Pentru a schimba această realitate, trebuie să eficientizăm utilizarea resurselor, dar şi sistemele de management şi control. Un parteneriat susţinut între toţi actorii din sistemul de sănătate este vital. Suntem hotărâţi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a îmbunătăţi această situaţie. Dorim să jucăm un rol activ şi să continuăm să purtăm dialoguri constructive cu autorităţile şi profesioniştii din domeniul medical, pentru a creşte implicarea activă a tuturor.

Nu trebuie să uităm că investiţiile în sănătate sunt rentabile, în sensul că o populaţie sănătoasă generează un efect pozitiv de domino. Cetăţenii cu o stare bună de sănătate au o contribuţie mai activă la creşterea competitivităţii ţării.

Dacă este să vorbim despre piaţa din România, Sanofi înregistrează o tendinţă pozitivă de creştere, oferind speranţă şi soluţii pacienţilor, datorită portofoliului nostru extins şi complex: produse inovatoare, medicamente generice, vaccinuri, CHC, boli rare. Avem perspective bune pentru toate platformele noastre şi intenţionăm să lansăm noi produse pentru a satisface nevoile de sănătate neacoperite. Totodată, ne consolidăm permanent oferta integrată pentru a răspunde astfel cât mai bine nevoilor locale. Referitor la activitatea de producție, ne vom continua planurile de investiţii în unitatea locală şi de creștere a activității de export în următorii ani.

În prezent, România se află într‑un moment important: alegerile prezidenţiale. După luna noiembrie, este posibil să se producă schimbări în mediul politic, care ar putea influenţa şi strategia generală din domeniul Sănătăţii. În calitate de Country Manager al Sanofi România, o companie farmaceutică lider de piaţă, care sunt aşteptările şi recomandările dumneavoastră cu privire la sistemul de sănătate din România? Ce ar trebui îmbunătăţit?

Autorităţile au făcut deja câţiva paşi importanţi în procesul de reformare a sistemului: 17 noi molecule pe lista de medicamente compensate care au ajuns deja la pacienţii care au nevoie de ele și mai sunt altele care urmează să intre; cardul electronic de sănătate, care este acum distribuit pacienţilor; deschiderea pentru reevaluarea modului de calcul al taxei clawback etc. Indiferent de schimbările de pe scena politică, este obligatoriu şi vital să se continue reforma sistemului şi să se maximizeze acele investiţii care au dat rezultate, remediind în acelaşi timp disfuncţiile.

Cred însă că Sănătatea încă nu este printre primele priorităţi ale guvernului. Pentru dezvoltarea ţării pe termen lung, acest lucru trebuie să se schimbe.

Există în continuare numeroase aspecte care trebuie îmbunătăţite în sistemul de sănătate şi pe care trebuie să ne concentrăm: accesul la medicamente (prețul medicamentelor, disponibilitatea acestora, accesul la inovaţie); creşterea finanţării sistemului de sănătate (trebuie îmbunătăţit modul de alocare a resurselor în raport cu nevoile reale din sănătate); îmbunătăţirea funcţionării sistemului sanitar (o mai bună predictibilitate şi transparenţă a cadrului legal pentru a atrage investiţii şi finanţări suplimentare); mai mult accent pe prevenirea bolilor.

Mai există un aspect ce trebuie avut în vedere în construirea unui cadru pentru un viitor durabil – şi anume că trebuie găsite modalităţi pentru a păstra personalul ştiinţific şi de cercetare în ţară, prin oferirea mediului propice dezvoltării inovaţiilor. Programul european IMI2 ar putea fi o bună soluţie – pe de o parte, pentru generarea de economii de costuri care să atenueze povara pentru sistemul public de sănătate, pe de altă parte, pentru o mai bună coordonare între sectoarele industriei. Astfel de proiecte de colaborare aduc laolaltă companii, universităţi, laboratoare publice, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri), grupuri de pacienţi şi autorităţi de reglementare, pentru a transpune rezultatele cercetărilor în soluţii noi pentru provocările actuale din sistemul de sănătate şi în medicamente personalizate.

Pentru a îmbunătăţi aceste aspecte majore, toţi actorii din sistemul de sănătate trebuie să colaboreze. De aceea, este absolut necesar un parteneriat clar şi transparent pentru a obţine împreună rezultate mai bune pentru sănătate.

Aş avea, de asemenea, o sugestie pentru toţi cei care lucrează în sistemul sanitar, fie public, fie privat, dar şi pentru reprezentanţii politici şi factorii de decizie. Trebuie să investim mai mult timp pentru a înţelege cu adevărat nevoile şi provocările reale ale pacienţilor. Ar trebui să discutăm mai des cu pacienţii, să aflăm care sunt poveştile lor, nevoile şi îngrijorările lor. Şi să pornim de aici. Este un exerciţiu benefic pentru toate părţile implicate.

Mai presus de orice, este important să se ţină cont întotdeauna de nevoile şi de aşteptările reale ale pacienţilor.

Până în 2050 vom asista la o creştere de 75% a populaţiei cu vârsta peste 65 de ani, cu toate bolile cronice asociate. Se estimează că bolile cronice vor costa economia globală aproximativ €22,5 trilioane între 2012 şi 2030

Centrarea pe pacient este viziunea fundamentală pe care o dezvoltăm în Sanofi, ca parte a abordării noastre, Îngrijire integrată.

Îngrijirea integrată înseamnă identificarea şi abordarea acestor „puncte dureroase” din lanţul de tratament, pentru a ţine mai bine sub control costurile tot mai mari din sănătate.

Un parteneriat susţinut între toţi actorii din sistemul de sănătate este vital. Suntem hotărâţi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a îmbunătăţi această situaţie.

Aş avea, de asemenea, o suges­tie pentru toţi cei care lucrează în sistemul sanitar, fie public, fie privat, dar şi pentru reprezentanţii politici şi factorii de decizie. Trebuie să investim mai mult timp pentru a înţelege cu adevărat nevoile şi provocările reale ale pacienţilor.

Avem perspective bune pentru toate platformele noastre şi intenţionăm să lansăm noi produse pentru a satisface nevoile de sănătate neacoperite. Totodată, ne consolidăm permanent oferta integrată pentru a  răspunde astfel cât mai bine nevoilor locale.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: