Pacienții nu își cunosc drepturile, când vine vorba de propria sănătate, și asta nu doar în România. Mai puțin de 2 din 10 europeni simt că sunt informați cu privire la drepturile lor privind asistența medicală transfrontalieră și numai 1 din 10 știe unde poate găsi informațiile necesare, arată un raport recent al Comisiei Europene. Diferența este că românii nu au acces la toate informațiile de care au nevoie. Pentru a veni în sprijinul românilor, recent a fost lansată o campanie de informare cu privire la drepturile pacienților. Despre această inițiativă, dar și despre cursa pentru Primăria Capitalei am discutat pe larg cu dr. Cristian Bușoi, europarlamentar și vicepreședinte PNL.
Dvs. cunoașteți atât situația din România, cât și pe cea din Europa. Sunt pacienții români mai puțin informați asupra drepturilor lor?
Aș putea spune că sunt mai puțin informați. De asemenea, gradul de protecție și de garantare a drepturilor pacienților este mult mai scăzut decât în majoritatea țărilor europene, inclusiv în țările central și est-europene. Sigur că ține foarte mult și de faptul că România a parcurs mai greu perioada de tranziție, și ca societate, și ca sistem sanitar, și, în același timp, nu au fost foarte multe inițiative de informare susținute mai ales la nivel guvernamental.
Există asociații ale drepturilor pacienților în România care s-au consolidat în ultimii ani, dar care sunt încă dependente de sprijinul din partea industriei farmaceutice. Nu au la dispoziție fonduri publice, iar fondurile europene le pot accesa destul de dificil. De asemenea, în România nu există o structură specializată, un oficiu pentru drepturile pacienților sau măcar un birou special în subordinea Ministerului Sănătății sau a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate unde pacienții să poată primi îndrumare, sfaturi despre unde pot depune sesizări. În alte țări sigur există și sunt mecanisme și structuri la nivelul principalilor finanțatori care interacționează cu pacienții și care îi îndrumă.
Spuneați că ați primit numeroase întrebări legate de cardul de sănătate. Ce alte probleme v-au fost semnalate?
Cardul de sănătate a fost un subiect prioritar și pentru că lansarea campaniei la mijlocul lunii august a coincis cu perioada în care cardul trebuia să devină obligatoriu. Foarte multe persoane au fost îngrijorate de faptul că nu au primit cardul și că nu vor mai avea acces la servicii de sănătate. Sigur, e o problemă și de comunicare, de organizare și de gestionare a felului în care pacienții pot afla informații despre locul în care se află cardul de sănătate. De asemenea, au existat sesizări referitoare la situații neplăcute în spitale, legate de condiții, de refuzul unor internări, de obligarea pacientului de a-și cumpăra medicamentele și materialele sanitare fără să-i fie puse la dispoziție informații despre cum ar putea să-și recupereze banii. S-au făcut multe sesizări legate de drepturile persoanelor cu dizabilități și de tratamentele inovatoare, mai ales cele pentru hepatita C, melanomul malign și bolile cardiovasculare.
Odată primite aceste sesizări, ce faceți cu ele?
Încercăm să găsim o soluție pentru a ajuta pacienții. În cazul cardului, ne-am adresat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și, astfel, unii dintre pacienți au fost îndrumați spre locul în care se afla cardul, alții au fost informați că nu li s-a tipărit cardul de sănătate și că pot avea acces la servicii, fără card. În ceea ce privește sesizările legate de tratamentul hepatitei C, pacienții au fost informați că existau negocieri în derulare, pacienților care și-au cumpărat medicamentele în spitale li s-a explicat procedura prin care își pot recupera banii etc. Am o echipă de zece tineri voluntari și mai sunt patru colegi consilieri care centralizează și pregătesc toate aceste răspunsuri și sesizări pe care le depun în numele pacienților. De asemenea, încercăm să postăm pe site-ul drepturilepacientilor.info cazurile și informațiile cele mai relevante, pentru a fi de ajutor celor care au probleme asemănătoare.
V-ați gândit ce ați face pentru a îmbunătăți starea de sănătate a bucureștenilor?
Sunt foarte multe probleme și am câteva soluții, pe care vreau să le validez în dezbaterile cu bucureștenii. Undeva la începutul lunii octombrie, sub titulatura “Un București European” voi propune colegilor de partid, care vor lua decizia finală, dar și opiniei publice câteva dintre soluțiile pe care le văd pentru București.
Având în vedere că ați fost președintele CNAS, probabil că mulți v-ar fi văzut la conducerea MS mai degrabă, decât la Primăria Capitalei…
Sincer, cred că un proiect precum este Primăria Capitalei, gestionat transparent, corect și eficient, poate fi un proiect care să ajute foarte mult cetățenii, cel puțin la fel de mult cât ar putea face cineva din poziția de președinte al CNAS sau de ministru al Sănătății. Cert este că trebuie făcut ceva cu adevărat pentru cele peste două milioane de cetățeni care locuiesc în București, iar în acest moment sunt foarte motivat să merg înainte cu acest proiect.
Dar ați accepta postul de ministru al Sănătății?
Nu cred că este de actualitate. În acest moment, PNL se află în opoziție și, nefiind de actualitate, nu am cum să vă dau un răspuns.
Încercăm să postăm pe site‑ul drepturilepacientilor.info cazurile și informațiile cele mai relevante, pentru a fi de ajutor celor care au probleme asemănătoare.
Știu că doriți să candidați la Primăria Capitalei. De ce această schimbare?
Cred că experiența pe care am acumulat-o în anii în care am reprezentat România la Parlamentul European, dar și în perioada în care am fost în Parlamentul României și felul în care am reușit să gestionez o instituție foarte complicată cum este CNAS mă vor ajuta să răspund așteptărilor bucureștenilor.
Sper că bucureștenii nu-și mai doresc primari care să fie mai degrabă preocupați de scandal, de strategii de PR, de comunicare găunoasă, de promisiuni fără acoperire, glume și miștouri de prost-gust, ci o persoană care să fie mai tehnocrată, mai aplicată și mai implicată în rezolvarea problemelor. Din aceste motive am decis să intru într-o competiție internă, iar în cazul în care colegii mei din PNL vor considera că din cele cinci candidaturi profilul meu se pliază pe așteptările populației și că am o șansă de câștig, atunci voi intra în competiția pentru primărie fără nicio ezitare.
În România nu există o structură specializată, un oficiu pentru drepturile pacienților sau măcar un birou special în subordinea Ministerului Sănătății sau a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate unde pacienții să poată primi îndrumare, sfaturi despre unde pot depune sesizări
