Dr. Dragoș Zaharia, medic primar pneumolog, Institutul Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, a atras atenția că vaccinul anti-COVID-19 nu interacționează cu alte medicamente, nici cu cele folosite în BPOC, nici cu cele utilizate în alte boli, și „este o recomandare generală de vaccinare a populației, mai ales a persoanelor cu comorbidități și cu vârsta peste 65 de ani, pentru că acestea au un risc mai mare de mortalitate”.
„Nu există date științifice specifice legate de vaccin la această grupă de pacienți, există însă diverse agenții care au secțiuni pentru pacienți, ong-uri, asociații ale pacienților cu BPOC care promovează vaccinarea. Efectele secundare sunt minore, sunt practic aceleași ca în cazul populației generale, deci pacienții cu BPOC nu au anumite particularități post-vaccinare”, a subliniat dr. asist. univ. Dragoș Zaharia, medic primar pneumolog, șef secție Pneumologie, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în cadrul webinarului „Excelență și exigență în BPOC”.
BPOC și COVID-19
În ceea ce privește formele severe ale pneumoniei cu SARS-CoV-2 la pacienții cu BPOC, „într-un an și jumătate de activitate într-o secție de COVID, nu am avut cazuri de pneumonie severă cu SARS-CoV-2 la pacienții cu BPOC, nu am avut nici exacerbări. Aceasta este cumva o particularitate și mă întreb dacă, oarecum, profilul inflamator din BPOC este un fel de factor de protecție pentru dezvoltarea pneumoniei virale severe SARS-CoV-2 datorită acestui lucru. Aceasta pentru că, statistic vorbind, foarte puține cazuri de BPOC sunt spitalizate cu pneumonie severă. Nu știu care este procentul exact, însă trebuie să fie undeva sub 5%. Indicația de vaccinare este clară, din motive de prevenție, pentru că, sigur, și un pacient cu BPOC, care nu are și alte comorbidități, poate face infecția”, a declarat dr. Dragoș Zaharia.
Diferențierea simptomelor de COVID-19 de simptomele zilnice ale BPOC
Potrivit ghidului GOLD, update 2021, diferențierea simptomelor de COVID-19 de simptomele obișnuite ale BPOC poate fi dificilă. Tusea și dispneea sunt prezente la peste 60% dintre pacienții cu COVID-19, dar sunt de obicei însoțite de febră (la mai puțin de 60% dintre pacienți), precum și de fatigabilitate, confuzie, diaree, greață, vărsături, dureri musculare, anosmie, disgeuzie și cefalee.
Persistența simptomelor la pacienții cu BPOC poate cauza dificultăți de diagnostic. Un studiu a evidențiat că doar 65% dintre pacienți au revenit la starea anterioară de sănătate la 14-21 de zile după testarea pozitivă pentru SARS-CoV-2. Unii pacienți continuă să prezinte tuse, fatigabilitate și dispnee timp de câteva săptămâni și, într-un procent mai mic, câteva luni. Întârzierea recuperării a fost mai frecventă la persoanele cu afecțiuni cronice multiple, dar nu a fost legată în mod specific de prezența BPOC.
Managementul pacienților cu BPOC, suspectați sau confirmați cu COVID-19
Ghidul GOLD menționează câteva aspecte importante:
- Testare pentru SARS-CoV-2: Test PCR din secrețiile nazale/salivă dacă apar simptome respiratorii noi sau agravate, febră și/sau oricare dintre simptomele care pot fi asociate COVID-19.
- Alte investigații: evitarea spirometriei, cu excepția cazului în care este esențială, luarea în considerare a examenului TC pentru pneumonia asociată COVID-19 și pentru a exclude alte diagnostice, de ex., pneumonie eozinofilică, evitarea bronhoscopiei, cu excepția cazului în care este esențială, evaluarea pentru identificarea infecțiilor asociate.
- Farmacoterapia în BPOC: asigurarea unei cantități corespunzătoare de medicamente, continuarea terapiei de întreținere fără modificări, inclusiv CSI (corticosteroizi inhalatori), utilizarea antibioticelor și corticosteroizilor orali conform recomandărilor pentru exacerbări, evitarea nebulizării atunci când este posibil.
- Terapia non-farmacologică în BPOC: menținerea activității fizice, în funcție de posibilități.
- Strategii de protecție: respectarea măsurilor generale de control al infecțiilor, respectarea distanțării sociale, purtarea măștilor de protecție.
de Bogdan Guță
