Politici de Sanatate

„Pacienții au nevoie de o voce în Comisia de Sănătate”

13 decembrie
17:04 2018
„Pacienții au nevoie de o voce în Comisia de Sănătate”

Interviu cu Tudor Pop, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților

Știu că în această perioadă aveți câteva inițiative legislative. La ce fac ele referire?

Sunt inițiative legislative care îmi aparțin și care fac parte, în același timp, din programul de guvernare pe Sănătate cu care USR va ieși foarte curând în dezbatere și în transparență. Avem un program de guvernare participativ, la care lucrăm de câteva luni bune și la care au contribuit atât experți și specialiști în domeniul Sănătății, cât și pacienții. Cu ei, am reușit să stăm de vorbă în cadrul unor evenimente denumite „Parlament în aer liber” unde, pe baza unui chestionar de satisfacție, am cules opiniile românilor în legătură cu serviciile de sănătate oferite în spitale, dar nu numai.

Auzim foarte des că trebuie să punem pacientul în centrul sistemului de sănătate. Este o frază care sună foarte bine pe hârtie, dar care în practică se regăsește destul de puțin. Este suficient să vedem modul în care sunt tratați pacienții în spitale sau condițiile în care mulți dintre medici își desfășoară munca, lipsurile pe care le au atât la nivel de consumabile, cât și la nivel de dotări. Pe de altă parte, trăim cu această iluzie că pacientul este în centrul sistemului de sănătate, în timp ce, în realitate, din experiența mea atât de pacient, cât și de creator de politici de sănătate, mi se pare că pacientul este mai degrabă un sens giratoriu pe care sistemul de sănătate îl ocolește cât mai des cu putință. Asta îi transformă atât pe pacient, cât și pe medic în niște personaje lipsite de putere, frustrate, nemulțumite de serviciile medicale.

Am făcut un calcul sumar la nivelul anului 2017 și, la un salariu mediu, contribuția anuală pe sănătate se ridică undeva la 1.000-1.100 de euro de persoană. Aceștia sunt banii pe care o persoană îi dă anual sistemului de sănătate și, din păcate, deși pe hârtie asigurarea de sănătate din România este extrem de generoasă, în practică nu se regăsește. Când stai șase luni ca să îți faci un RMN, deși tu ești suspect de cancer, nu poți să nu fii frustrat, atât ca pacient, cât și ca medic.

Cum ați gândit sistemul ca să poată oferi mai multă putere pacientului?

Pentru pacient, am gândit o serie de proiecte legislative care îi creează un sistem prin care el poate să dea feedback, prin care poate să evalueze gradul de satisfacție apropo de serviciile medicale primite. Nu este o inițiativă nouă. Ea a mai fost implementată în 2016 prin ordin de ministru, dar, din păcate, a fost foarte-foarte puțin respectată, motiv pentru care am simțit nevoia să o transform într-un proiect de lege. În felul acesta, pacientul poate oferi o imagine cât mai fidelă a realității din spitale.

Un alt exemplu de proiect este accesul pacienților la decontările realizate în numele lor. Atunci când beneficiezi de servicii medicale, tu de fapt plătești pentru ele, prin urmare ar trebui să ai dreptul să vezi pentru ce anume ai plătit: serviciile medicale, echipamentele, medicamentele care se decontează în numele tău. Este ca la supermaket: te duci, ai scos 100 de lei din buzunar, ți-ai plătit produsele, ți se dă un bon la sfârșit și știi pe ce s-au cheltuit banii. Asta ne-ar ajuta să scăpăm de scandalul de corupție privind decontările fictive.

Cum s-ar putea face acest lucru? Mă gândesc la pacienții cu boli cronice, cei care sunt internați pe termen lung, cei care au cancere, cei care au operații foarte mari și pentru care costurile pe piața liberă ar depăși cu mult bugetul personal.

Sunt de acord, dar acestea sunt două lucruri diferite. Ok, eu plătesc o sumă anuală pe sănătate, dar pe de altă parte mecanismul ar trebui să funcționeze ca în cazul asigurărilor de tip casco: când ai un accident, nu beneficiezi de despăgubiri în suma respectivă, de 1.000 de euro, de exemplu, beneficiezi de cât ai tu nevoie, iar din acest punct de vedere nu mi se pare o problemă. În acest moment, dacă ești asigurat și vrei să vezi exact cât s-a cheltuit și s-a decontat în numele tău ca pacient, depui o cerere, aștepți 30 de zile și primești o listă incompletă. Dacă eu aș verifica și aș vedea că pe numele meu s-au decontat scutece sau branule și eu nu am avut nevoie, atunci ar fi clar că cineva se folosește de CNP-ul meu pentru a fura niște bani și atunci asta cred că ar ajuta și Casa de Sănătate să controleze mai bine neregulile care au loc la acest nivel. Cetățeanul devine, în felul acesta, un avertizor de integritate.

Cum vedeți diferențierea pachetelor de sănătate în funcție de nivelul de cotizație? Sau existența unui pachet de bază, la care s-ar putea adăuga alte servicii, în funcție de cât este dispus fiecare să plătească? În modul acesta, ar exista un control mai mare asupra bugetului.

Cred că este cel mai dificil capitol, cel de asigurări de sănătate, pentru că de aici pornesc foarte multe probleme, dar pe de altă parte de aici pot porni și foarte multe soluții. Suntem gata cu programul de guvernare în proporție de 90%, dar mai avem acest capitol care este încă deschis și pe care îl explorăm. Există acest scenariu în care ai o asigurare universală de sănătate, un pachet minim, cum spuneți dumneavoastră, dar în același timp ai acces la asigurări voluntare. Există și modelul din Turcia, unde ai mai multe case de asigurări concurente, pe modelul asigurărilor auto, unde concurența generează un sistem mai performant și mai corect față de pacient. Totuși, să nu-i lăsăm pe cei care nu au posibilități financiare sau pe cei care trăiesc în sărăcie.

Spuneați ceva legat de un proiect care ar urma să fie votat în curând.

Da, acesta este al treilea exemplu de proiect din capitolul ,,Mai multă putere pentru pacient”. Am inițiat un proiect de lege al cărui scop este combaterea fake news în sănătate. Practic, este un proiect de lege prin care modificăm Legea audiovizualului și propunem introducerea unui paragraf prin care radiodifuzorii au obligația de a face distincția între opinii și fapte, de a încuraja argumentele care au fundament științific și de a include în emisiunile lor opinia unui medic specialist. Este un proiect care se referă strict la emisiunile care tratează specific sau ad-hoc termeni de sănătate. Acest proiect a venit ca o măsură de prevenție, pentru că în ultima vreme am constatat cu îngrijorare că au fost mai multe derapaje care au pus în pericol sănătatea publică. Avem 59 de copii morți de rujeolă, sunt multe cauze în joc și cred că nu ne permitem ca, pe lângă un sistem de sănătate neprietenos și complicat, să mai avem și un teren prielnic dezinformării. Acesta este un drept al pacientului, de a fi corect informat, iar cei care produc emisiuni atât la radio, cât și la TV cred că trebuie să reziste tentației de a trata superficial sau senzaționalist aceste subiecte.

Prevede și sancțiuni acest proiect?

Da, iar sancțiunile sunt lăsate la nivelul CNA, care ne susține proiectul. Este o problemă pe care au observat-o și cu care se confruntă și ei: diferite abordări care se pot încadra cu ușurință la dezinformare sau fake news în sănătate. În acest moment, proiectul este pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este prima cameră în acest caz, și, din ce am văzut, este sprijinit de aproape toți colegii din Comisie.

Cine este Tudor Pop?

Sunt deputat USR din 2016. Înainte, am fost aproape un an în guvernul Cioloș, unde am ocupat funcția de director de cabinet la Ministerul Fondurilor Europene, în echipa lui Cristi Ghinea. Anterior acestei poziții, am fost consilier la cancelaria prim-ministrului în cabinetul de Afaceri Europene, unde am lucrat la fel, tot cu Cristi Ghinea, iar înainte de asta am lucrat în comunicare și publicitate timp de 12 ani. Am fost copywriter, am lucrat în departamentul de creație și sunt absolvent de jurnalism.

De unde aplecarea spre sănătate?

Ca toată lumea, vin cu experiența pacientului. M-am lovit și eu de problemele sistemului de sănătate, de dilema anilor trecuți ,,Ok, merg la doctor, dau șpagă? Voi fi tratat bine sau nu? Voi primi tratamentul corect? Pe cine să mai sun?”, lucruri de care se lovesc toți românii. Și cred că pacienții au nevoie de o voce în Comisia de Sănătate. Este un domeniu complicat, poate cel mai mare ecosistem administrativ, instituțional și birocratic. Pe de altă parte, este destul de lizibil și se poate învăța domeniul.

Care ar trebui să fie, din punctul de vedere al pacientului reprezentat în Parlament, termenele prioritare începând cu ianuare 2019?

Este greu să faci un top. Aș insista pe screening și pe tot ce ține de instrumentele de prevenție, pe readucerea medicinei primare în prim-plan și plasarea medicului de familie în centrul ecosistemului de sănătate, precum și pe reducerea infecțiilor nosocomiale.

Cum afectează schimbările dese la nivelul conducerii instituțiilor publice de sănătate, pornind de la minister și mergând către alte instituții de stat din subordine?

Cred că instituțional avem nevoie de o evaluare și, eventual, de un audit al instituțiilor care se ocupă de sănătatea românilor, fie că vorbim de ministere, de direcții de sănătate publică, de ANMDM sau de CNAS. Deci consider că trebuie să facem un pas în a evalua corect performanța acestor instituții și modul în care servesc pacientul. Ar fi un exercițiu de sinceritate de care avem nevoie, în așa fel încât, la capătul lui, să avem de unde pleca în găsirea acestor soluții pentru sistemul de sănătate. Avem nevoie de un restart făcut cu onestitate și cu sinceritate.

Autor: Roxana Maticiuc

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: