Interviu cu dr. Attila Fejer, director general Eli Lilly România. Autor: Valentina Grigore
Care au fost factorii ce au determinat apariția unor terapii ca O L U M I A N T, primul nou tratament oral în artrita reumatoidă în peste zece ani?
Astfel de mici miracole ale tehnologiei nu pot apărea decât în ecosisteme propice inovațiilor pe termen lung. Lilly a fost pe deplin dedicată inovării încă de la crearea sa, acum 142 de ani. În această perioadă, Lilly a fost pionier al descoperirii și introducerii de medicamente revoluționare și de noi clase terapeutice care au marcat istoria medicinii: insulina, antibioticele, oncoliticele, antidepresivele, produsele de biotehnologie pe bază de ADN recombinat și, mai nou, terapii ale osteoporozei, psoriazisului, artritei reumatoide, cancerelor rare. O parte importantă din aceste proiecte de cercetare fundamentală a fost condusă în Europa, încă de la deschiderea primului birou Lilly în 1934 – mediul a permis și a susținut inovarea. Lilly și industria farmaceutică bazată pe inovare investesc continuu în cercetarea și dezvoltarea de remedii noi. Este important ca factorii de decizie de la nivel local și central, european, să conștientizeze competiția acerbă existentă pe mapamond pentru atragerea de investiții în cercetarea medicală, adică în noi studii clinice, noi laboratoare, adoptarea noilor tehnologii, studiul metadatelor și altele. De aceea, în România și în UE deopotrivă, Lilly promovează și susține acele politici care au scopul de a accelera dezvoltarea și introducerea de medicamente inovative, mai eficace, mai simplu de administrat și mai sigure pentru pacienții eligibili – precum OLUMIANT.
Care sunt provocările contemporane în materie de inovare în medicină?
Conform OMS, în fiecare an, boli netransmisibile, cum sunt cancerul, diabetul, demența și afecțiunile cardiovasculare, sunt responsabile pentru 40 de milioane de decese în întreaga lume. Bolile autoimune, ca artrita reumatoidă și psoriazis, dar și osteoporoza, se alătură aceluiași tablou. Natura și originea plurifactorială a acestor boli, lipsa de înțelegere științifică completă a mecanismelor din spatele lor și faptul că s-au epuizat deja multiple căi de cercetare în scopul găsirii unor remedii înseamnă că viitoare descoperiri vor putea fi făcute doar în urma unor eforturi de o complexitate din ce în ce mai mare, mai costisitoare. Plecând de la credoul că toate persoanele au dreptul la o viață sănătoasă, demersul Lilly din cercetare are ca obiectiv tocmai descoperirea resorturilor din spatele unor boli pentru care nu există în prezent soluții pe deplin satisfăcătoare… nu este un demers facil. Cercetătorii luptă cu boala, dar și cu provocările tehnologiei și mediului. Pe de o parte, pe măsură ce știința devine mai complexă și standardele terapeutice mai mari, rata de succes a moleculelor scade încă din fazele primare ale studiilor clinice [1]. Pe de altă parte, pentru a crește siguranța pacienților s-au introdus noi reglementări și cerințe pentru efectuarea cercetării biomedicale: sunt obligatorii mai multe studii, care implică mai multe criterii, protocoale, și raportări. Aceste lucruri fac din inovare un proces anevoios. Mai mult, azi apar alte provocări legate de viitorul științei și cercetării în Europa, derivate din agende care își propun modificări în modul de funcționare a proprietății intelectuale și industriale (IP) – element-cheie fără de care ecosistemele propice inovației nu ar exista. În plan global, competitorii Europei nu stau nici ei pe loc. Competiția pentru investițiile în infrastructura de cercetare medico-farmaceutică și în dezvoltarea abilităților superioare necesare personalului angajat în astfel de activități este globală; în mod continuu țările trebuie să-și reconsidere politicile pentru a fi sigure că sunt atractive pentru astfel de investiții. Spre exemplu, Statele Unite depășesc constant Europa în investițiile din această ramură economică: în 2014-2015, a existat o creștere de numai 6% în capitalul atras de companiile europene, comparativ cu o creștere de 35% a capitalului atras de companiile din SUA [2]. Și țări precum Coreea de Sud și China își doresc să devină puteri în cercetarea bio-medicală, fiind în plină dezvoltare a acestui segment. Per total la nivel global, din 2015 până în 2020 este de așteptat ca industria farmaceutică să atingă o cifră de 900 de miliarde de euro investiți în cercetare, acest ritm menținându-se și dincolo de 2020[3]. Depinde de deciziile pe care factorii politici europeni le vor lua în prezent, dacă o parte semnificativă ori în creștere din această sumă va fi orientată către Europa sau alte piețe.
Statele din Europa ar trebui să conlucreze pentru a susține și întări moștenirea sa bogată din domeniul cercetării și inovării biomedicale, practic o tradiție ce a permis descoperirea în laboratoarele sale și punerea la dispoziția pacienților a atâtor progrese salvatoare de vieți. Într-o lume în care cercetarea științifică și activitatea de inovare sunt din ce în ce mai dificile și mai complexe, consolidarea este singura cale pentru ca această ramură-cheie să continue să se dezvolte în Europa și în beneficiul europenilor. În context, destructurarea ori slăbirea cadrului actual sănătos de IP nu ar trebui să figureze ca opțiune pe agendele publice, putând avea consecințe negative pentru pacienții aflați în așteptare pentru o cură, pentru o șansă la o viață mai bună.
„Moonshot” sau evoluția ecosistemului de inovare în viziunea Lilly
În cultura anglo-saxonă a Lilly, un proiect tip „moonshot” (N.B.: care țintește „luna de pe cer”) poate fi definit ca un proiect foarte ambițios, costisitor, încărcat de riscuri și efectuat fără nicio garanție a succesului. În sfera bio-farmaceuticelor, cele mai multe cercetări ar putea fi etichetate drept misiuni tip „moonshot”: se împing la maximum limitele științei, pentru a se identifica noi medicamente, noi abordări, noi direcții care anterior ar fi fost „tabu” sau de neconceput. A nu se uita însă că rata de eșec este imensă și nu are termen de comparație în alte industrii: doar 1 sau 2 din fiecare 10.000 de molecule studiate în laborator pot deveni medicamente reale pentru uzul pacienților și medicilor – adică o rată de eșec de 99,98-99,99%! [4]
Fără sistemul actual ce reglementează protecția proprietății intelectuale și industriale (IP) în țările membre UE, proiectele de tip „moonshot” din sfera bio-farmaceuticelor vor fi amenințate. Fără prevederi solide, stabile și previzibile de protecție IP, investiția în cercetare și inovare nu poate prospera. Doar într-un sistem puternic și predictibil de IP, companiile sunt dispuse să-și asume riscurile unei rate de eșec de 99,99%. Prin urmare, protecția IP este motorul inovării, adică al descoperirii de noi tehnologii medicale și tratamente care ajută la salvarea de vieți omenești și la ameliorarea suferințelor. Doar în astfel de ecosisteme propice s-a reușit producerea de noi medicamente care salvează și ajută vieți.
Un alt aspect important de menționat este contribuția semnificativă adusă de industriile IP-dependente (sau IP-intensive, ca bio-farma, auto, IT etc.) la economia europeană și, implicit, la îmbunătățirea nivelului de trai al tuturor cetățenilor: acest segment are 38% din ocuparea totală a forței de muncă, generează 90% din comerțul exterior și 42% din PIB-ul total al UE[5]. Tot cu un ecosistem propice inovării, se va putea realiza și ținta („moonshot”?) Comisiei Europene de a investi 3% din PIB-ul UE în cercetare până în 2020. Inovarea depinde cu adevărat de IP – și există o corelație dovedită în plan global între cheltuielile de cercetare și protecția IP[6]. 7
Angajamentele Lilly în Europa
Industria bio-farmaceutică și-a dovedit angajamentul față de Uniune, investind mai mult în cercetare – ca procent din vânzări – decât orice altă industrie IP-intensivă din Europa[8]. Lilly, spre exemplu, se află între liderii din domeniu: re-investește anual în cercetare 25% din venituri, angajează mii de oameni în acest domeniu, rulează mii de studii clinice cu parteneri locali. Rădăcinile sale europene sunt adânci și își dorește să continue să se dezvolte aici – iar menținerea ecosistemului propice este esențială. O protecție solidă și predictibilă IP reprezintă energia vitală a industriei, fapt ce înseamnă că poate încerca mereu proiecte „moonshot”.
FOOTNOTES: [1] NATURE REVIEWS: „TRENDS IN CLINICAL SUCCESS RATES”, SMIETANA ET AL. (2016), [2] EY: BIOTECHNOLOGY REPORT (2016), [3] HEALTH ADVANCES ANALYSIS; EVALUATEPHARMA 2015 WORLD PREVIEW, [4] EFPIA: THE PHARMACEUTICAL INDUSTRY IN FIGURES KEY DATA 2017, [5] EUIPOI. „INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS-INTENSIVE INDUSTRIES AND ECONOMIC PERFORMANCE IN THE EU” (2016), [6] US CHAMBER INTERNATIONAL IP INDEX AND „THE ROOTS OF INNOVATION” 2017 OECD DATABASE, [7] OECD AND EUROSTAT STATISTICS FOR R&D INTENSITY AS SHARE OF GDP (2004-2013), [8] EUROPEAN COMMISSION. „THE 2016 EU INDUSTRIAL R&D INVESTMENT SCOREBOARD” (2016)
