Politici de Sanatate

Optimizarea managementului diabetului zaharat de tip 2 pentru pacientul din România

12 mai
12:53 2017
Optimizarea managementului diabetului zaharat de tip 2 pentru pacientul din România

Registrul național pentru diabet, protocolul terapeutic, programul de screening al diabetului de tip 2, educația terapeutică, monitorizarea, accesul la tratament și constituirea unui grup de specialiști care să elaboreze o strategie pentru îmbunătățirea calității vieții bolnavilor – acestea sunt câteva dintre concluziile grupului de lucru „Optimizarea managementului diabetului zaharat de tip 2 pentru pacientul din România”, organizat la Ministerul Sănătății de revista Politici de Sănătate.

Grupul de lucru a avut drept scop elaborarea unui plan național multianual de acțiune în domeniul politicilor de sănătate pentru optimizarea managementului diabetului zaharat de tip 2, diagnostic precoce și acces la tratament, monitorizare și prevenție secundară. Temele abordate de specialiștii prezenți au fost: diagnostic precoce – screening, monitorizare (teste HBA1c) și prevenție secundară (complicații µ și M vasculare), acces la tratament – standarde terapeutice, noile protocoale terapeutice  – mod de implementare, actualizare și studii.

La dezbatere au participat, alături de ministrul Sănătății, prof. univ. Florian Bodog, și dr. Corina Pop, secretar de stat în MS, reprezentanți ai comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, ai Federației Asociațiilor Diabeticilor din România, ai asociațiilor de pacienți cronici/cu diabet și ai mediului academic.

Manifestarea a continuat dezbaterile inițiate la București în septembrie 2016, în cadrul conferinței „Strategii prioritare în managementul diabetului zaharat de tip 2; diagnostic timpuriu și acces la tratament eficient – priorități politice”, organizată de Revista Politici de Sănătate, cu sprijinul AstraZeneca. În urma conferinței, au fost definitivate, sub forma unui document oficial, direcțiile prioritare în setarea unei strategii pe termen lung în domeniul politicilor de sănătate dedicate managementului diabetului zaharat în România.

Concluzii

„Registrul Național pentru Diabet va începe în 2018, urmând a fi demarat cu ajutorul granturilor norvegiene”, a anunțat conf. dr. Corina Pop, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Specialiștii au solicitat ca Registrul să fie localizat la Institutul Paulescu, nu la Institutul de Sănătate Publică. „Trebuie ordin de ministru și creat un departament în cadrul Institutului Paulescu, cu altă salarizare decât DRG, care să coordoneze toată treaba asta bugetat din proiect”, a recomandat prof. dr. Aurel Babeș, președinte al Comisiei de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice din Ministerul Sănătății. „Unul dintre elementele esențiale în crearea acestui registru este acordul medicului și al pacientului ca datele personale să fie incluse în registru”, a afirmat dr. Cristian Andriciuc, director, Federația Asociațiilor Diabeticilor din România.

În privința accesului la tratament, desființarea comisiilor de specialitate de la nivelul Caselor de Sănătate a dus la scăderea prescrierii, medicii motivând că este prea mare responsabilitatea. „Protocolul național de prescriere a medicamentelor în care intră clasele noi de medicamente inovative trebuie simplificat. Ghidurile de tratament trebuie actualizate de specialiștii în diabet, în colaborare cu reprezentanți ai companiilor farmaceutice”, a afirmat prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

„Programul de screening al diabetului zaharat se va realiza din fonduri europene și din fonduri ale Ministerului Sănătății”, a anunțat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Florian Bodog, și ar putea fi făcut prin rețeaua de medicină de familie. Ar trebui făcută o legătură între baza de date care va rezulta din screening la populațiile cu risc și sistemul SIUI – a fost de părere prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu. De asemenea, cei 2,5 milioane de pacienți diagnosticați cu prediabet ar trebui să constituie populația-țintă, a recomandat prof. univ. dr. Gabriela Radulian, șef secție Clinică II Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. dr. N.C. Paulescu”.

Sumele alocate de CNAS pentru hemoglobina glicată nu sunt cheltuite, deoarece laboratoarele nu fac analiza din cauza costurilor mici decontate de CNAS (20 de lei). „Pentru ca CNAS să modifice costul de decontare a analizei, comisia de specialitate a Ministerului Sănătății trebuie să realizeze o fundamentare a costului real. De asemenea, medicii de familie ar trebui să poată prescrie hemoglobina glicată”, a explicat dr. Oana Costan, CNAS.

În privința scrisorii medicale, dr. Daciana Toma, medic primar, coordonatorul grupului de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, a recomandat ca la un pacient cu diabet controlat aceasta să fie valabilă un an, nu șase luni, cum este pentru toată lumea. De asemenea, potrivit dr. Cornelia Bala, șef lucrări, membru al Comisiei de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, educația terapeutică ar trebui inclusă ca procedură terapeutică cu 11 puncte.

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: