Interviu cu dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, președinte CNCAV
Programul Național de Redresare și Reziliență oferă o oportunitate istorică de a stimula intervenția în domenii esențiale pentru îmbunătățirea sănătății populației și reforma sistemului de sănătate. „Fondurile din PNRR dedicate oncologiei vizează dezvoltarea de caravane medicale cu activități de screening, dar și investiții în infrastructura spitalicească publică”, explică dr. Andrei Baciu.
Una dintre atribuțiile dvs. ca secretar de stat în Ministerul Sănătății este implementarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Spre ce arii, mai exact, se îndreaptă fondurile alocate oncologiei?
Sunt onorat că am fost desemnat să coordonez, în calitate de secretar de stat, implementarea acestui program pe componenta Sănătate.
Oncologia este una dintre direcțiile în care România are nevoie de intervenție imediată pentru a recupera decalajele la nivel de diagnosticare precoce și acces la îngrijiri adecvate, iar toate acestea înseamnă infrastructură, resurse și terapie.
Referitor la componenta PNRR dedicată oncologiei, fondurile vizează în principal două direcții. O primă direcție, cu o alocare de 4 milioane de euro, are ca obiectiv dezvoltarea de caravane medicale cu activități de screening pentru cancerul mamar și cancerul cervical în zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată.
Cea mai importantă componentă vizează investiția în infrastructură spitalicească publică, incluzând echipamentele și aparatura medicală aferente, care urmează să fie construită și/sau relocată unităților medicale. Aria de intervenție are o alocare de 1,65 miliarde de euro și vizează finanțarea a cel puțin 25 de unități medicale noi cu peste 5.500 de paturi. Pe lista inițială au fost incluse 49 de unități medicale, multe dintre ele acoperind zona de oncologie. Aici vă ofer câteva exemple în acest sens: la Timișoara va fi construit un institut regional de oncologie, la Spitalul Județean de Urgență Giurgiu vor fi reabilitate pentru început secțiile de oncologie și cardiologie, Spitalul de Copii Victor Gomoiu din București va avea un nou centru de excelență în oncopediatrie, la Spitalul Județean de Urgență Arad va fi o nouă secție de radioterapie, Policlinica Municipală din Constanța va avea o zonă nouă de oncologie, secția de oncologie a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia va fi relocată și modernizată, iar Spitalul Județean de Urgență Pitești va beneficia de un laborator de radioterapie.
Aceste investiții însă trebuie corelate cu obiectivele cuprinse în alte axe de finanțare, disponibile în perspectiva financiară 2021-2027, la nivelul FEDER, FSE și în special POS, care vizează măsuri de creștere a capacității instituționale și a competențelor profesionale ale specialiștilor din sistemul de sănătate, dezvoltarea de ghiduri și protocoale, consolidarea componentei de cercetare care să sprijine transferul inovației tehnologice și al cercetării în protocoalele de tratament din zona oncologiei, investiții în dotarea și reabilitarea laboratoarelor de anatomie-patologică și de genetică oncologică.
Dezvoltarea programelor de screening este o componentă importantă atât la nivel european (în planul european de combatere a cancerului), cât și la nivel național. Ce măsuri sunt necesare pentru a ne asigura că persoanele depistate cu o afecțiune oncologică au acces facil și real la serviciile medicale necesare ulterior diagnosticării?
Rata mortalității evitabile prin prevenție rămâne una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Oferind doar un exemplu, sondajul Eurostat plasează România pe ultimul loc în UE în ceea ce privește screeningul pentru cancerul de sân.
De aceea, investiția în creșterea capacității de diagnosticare precoce rămâne prioritară, iar ca direcții de intervenție apreciez necesare extinderea regională și națională a programelor de screening, care să asigure o acoperire a populației cu servicii de screening pentru cancer de minimum 50%. De asemenea, investițiile în infrastructura programelor de screening vor fi organizate pe baze populaționale și vor include aparatură de testare, unități mobile, organizarea centrelor regionale și județene de screening, precum și inițierea unor programe-pilot pentru depistarea precoce a cancerului bronhopulmonar și de prostată.
Trebuie menționat că România înregistrează decalaje substanțiale și la nivelul mortalității prin cauze tratabile, precum și în ceea ce privește accesul la terapii personalizate. În acest context, diagnosticarea precoce este o măsură necesară, dar nu suficientă în lipsa unei abordări adecvate a celorlalte etape ale traseului de boală.
Nu se pot obține rezultate îmbunătățite de sănătate doar prin inițiative fragmentate. De aceea, consider că valoarea adăugată a Planului Național de Combatere a Cancerului, lansat la începutul acestui an în cadrul unui eveniment găzduit de Administrația Prezidențială, răspunde unei necesități de abordare holistică, de planificare coordonată a intervenției pe diferite componente și urmărește eficientizarea parcursului pacientului.
Planul fixează repere importante ale luptei împotriva acestei maladii și asigură o integrare a serviciilor, astfel încât pacienții să fie în centrul preocupării sistemului, și vreau să menționez câteva dintre acestea: actualizarea protocoalelor de screening și adaptarea lor la ghidurile europene de practică medicală, constituirea și operaționalizarea comisiei oncologice interdisciplinare, asigurarea standardului terapeutic tuturor pacienților oncologici, indiferent de vârstă, gen, origine, domiciliu sau statutul de asigurat, acces transparent și mai rapid la tratament inovativ și crearea unui fond de inovație în sănătate. În plus, creșterea accesului la servicii de îngrijire paliative, precum și oferirea de suport psiho-oncologic și onconutriție sunt modalități de îmbunătățire a calității vieții pacientului oncologic, dar și pentru familie și cei apropiați. Nu în ultimul rând, vreau să punctez că reprezintă o prioritate finalizarea criteriilor care vor permite decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine țintite și cu șanse majore de vindecare. O altă măsură din strategia de luptă împotriva acestei maladii și pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul anului 2024, a unui Registru Național de Cancer.
Cum putem asigura componenta de prevenție și screening a afecțiunilor oncologice (și nu numai) la populația din zonele vulnerabile/mediul rural?
Dezechilibrele teritoriale și socio-economice în furnizarea de servicii medicale sunt semnificative pentru România. Această realitate este abordată și de Programul Național de Redresare și Reziliență, care fixează ca obiectiv prioritar reducerea disparităților de acces la servicii medicale de bază dintre regiuni, dintre rural și urban și, respectiv, dintre diferite categorii sociale.
În ceea ce privește componenta de prevenție și screening, așa cum am punctat mai sus, o măsură importantă vizează dezvoltarea de servicii de screening prin caravane mobile, mai ales în zonele în care accesul la servicii medicale specializate este limitat.
Mai mult, sunt vizate investiții în capacitatea de screening la nivelul cabinetelor medicilor de familie. Astfel, programul prevede reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de asocieri de cabinet de asistență medicală primară (medici de familie) cu aparatură pentru screening, diagnosticare precoce și monitorizare a pacienților cronici, iar aici trebuie să menționez că prioritate vor avea cabinetele din mediul rural.
În același timp, ne propunem continuarea programelor de screening pe care le-am început ca programe-pilot în perioada financiară anterioară, respectiv:
- Programul-pilot „Integrarea screeningului primar HPV în Programul național de screening pentru cancerul de col uterin”, un program care este gândit să se desfășoare prin 4 proiecte-pilot regionale (regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Centru și Muntenia-Sud), iar valoarea totală va fi de 47 de milioane de euro;
- Programul-pilot „Creșterea capacității instituționale și a competențelor profesionale ale specialiștilor din sistemul de sănătate în scopul implementării Programului național de screening pentru cancerul de sân”, care cuprinde două proiecte-pilot regionale în valoare totală de 21 milioane de euro;
- Programul-pilot „Dezvoltarea și implementarea la nivel național a cadrului organizatoric necesar inițierii screeningului în cancerul colorectal” prevede 4 proiecte-pilot regionale (regiunile Sud-Vest, Sud-Est, Muntenia și București-Ilfov), iar valoarea totală se ridică la 25 de milioane de euro.
După cum știți, în cadrul axei prioritare 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei, din Programul Operațional Capital Uman, s-a stabilit ca obiectiv prioritar creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, screening, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii. Implementarea acestor proiecte a început în anul 2019 și va continua până în anul 2023. Cele 13 proiecte care acoperă întregul teritoriu național au o valoare totală de 78 milioane de euro, finanțate în cadrul a 8 apeluri competitive.
Programele pe care le-am amintit mai sus vizează un grup-țintă de peste 950.000 de persoane, din care mai mult de o treime reprezintă persoane care provin din zona rurală și peste jumătate din cadrul grupurilor vulnerabile.
Finalizarea Planului Național de Combatere a Cancerului (după integrarea feedback-ului primit la MS) presupune o colaborare extinsă între toți factorii interesați (autorități naționale, europene, asociații de pacienți, mediul privat). Cum ne putem asigura că toate opiniile relevante sunt luate în considerare și, mai ales, că principalul beneficiar al documentului final/modificărilor va fi pacientul?
Aș dori să mă refer la o afirmație făcută de președintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul alocuțiunii transmise la evenimentul de lansare a Planului Național de Combatere a Cancerului. Spunea domnul președinte că „domeniul sănătății este și trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă și îi îndemn pe toți actorii cu responsabilități, din sfera publică și privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui plan, în beneficiul tuturor cetățenilor”. Consider că acest mesaj trebuie să rămână pentru noi toți un ghid pentru acțiunile pe care le vom întreprinde în perioada următoare.
Apreciez că în acest domeniu trebuie să primeze un singur interes, al îmbunătățirii sănătății populației, iar acțiunile noastre trebuie să fie ghidate de viziunea pe care ne-am asumat-o prin „Strategia de Sănătate”, aceea de a pune pacientul în centrul sistemului.
Nu vom ajunge niciodată la rezultatele pe care ni le dorim fără cooperare și angajament asumat al tuturor factorilor implicați. Aceste principii au stat la baza activității grupului de lucru constituit sub umbrela Parlamentului României, grup responsabil cu elaborarea acestui Plan Național de Combatere a Cancerului.
Vreau să mai punctez că acest mod de lucru transparent, asumat și deschis va fi promovat în continuare în activitatea de integrare a opiniilor formulate în procesul de transparență decizională. În plus, trebuie amintit faptul că orice plan este perfectibil și poate fi îmbunătățit constant, inclusiv în etapele ulterioare adoptării și consider că toți cei implicați trebuie să conștientizeze că rezultatele vor veni doar dacă avem un punct de plecare. Acest plan este în acest moment punctul nostru de plecare și reprezintă un pas important în resetarea agendei de sănătate și a oncologiei.
Ați preluat de curând conducerea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). Care sunt prioritățile/obiectivele?
Obiectivul principal este asigurarea unei tranziții fără sincope a activității de vaccinare anti-COVID de la nivelul CNCAV către programul național de vaccinare, proces care urmează a fi finalizat în perioada următoare.
Se vor asigura în continuare operațiunile logistice și de depozitare, astfel încât serurile să fie în continuare disponibile pentru orice persoană eligibilă și care dorește să se vaccineze.
În perioada următoare se va urmări totodată asigurarea transferului gradual al activităților nemedicale desfășurate de către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, conform reglementărilor stabilite prin decizia de înființare, inclusiv prin preluarea de către instituțiile implicate a responsabilității asigurării operațiunilor logistice și de depozitare.
Acest proces va urmări identificarea soluțiilor optime, astfel încât vaccinarea populației împotriva COVID-19 să fie asigurată în continuare în cele mai bune condiții, într-un mediu sigur, susținut de profesionalismul personalului medical.
În ultima perioadă am organizat mai multe întâlniri pentru a discuta și a clarifica o serie de aspecte, însă cele mai multe detalii sunt deja cunoscute pentru că vaccinarea împotriva COVID-19 se poate realiza în cabinetele medicilor de familie încă din data de 4 mai 2021, iar în prezent avem peste 3.150 de cabinete în care românii se pot vaccina. În toată această perioadă, medicii de familie au vaccinat peste 1 milion de români.
În același timp, împreună cu colegii din toate structurile implicate în vaccinarea populației împotriva SARS-COV-2, vom face o analiză a acestei campanii pentru a vedea ce putem îmbunătăți și cum putem folosi mai eficient resursele pe viitor. Acesta a fost un proiect nou pentru toată lumea, însă ne-am adaptat din mers și consider că toate cunoștințele acumulate în această perioadă vor fi utile în eforturile de a proteja cetățenii de viitoare pandemii.
Personal, sunt recunoscător pentru tot ce am învățat la CNCAV, acest mandat semnificând o lecție de solidaritate și implicare în care am demonstrat că în România ne putem uni eforturile și construim în beneficiul și folosul societății și cetățeanului la standarde înalte de profesionalism.
de Valentina Grigore
