Politici de Sanatate

OncoGen, în parteneriat cu Institutul Cantacuzino, câștigă competiția pentru finanțarea vaccinului anti-COVID

11 iulie
17:29 2020
OncoGen, în parteneriat cu Institutul Cantacuzino, câștigă competiția pentru finanțarea vaccinului anti-COVID

Interviu cu prof. dr. Virgil Păunescu, directorul Institutului OncoGen și vicepreședinte al Academiei de Științe medicale a României.

Centrul OncoGen din Timișoara este cel mai avansat institut de cercetare medicală din țara noastră și singurul din Europa de Est care are în testare un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2. Ridicat din fonduri europene, institutul este autofinanțabil, din banii câștigați din proiecte de cercetare în competiții naționale și internaționale. În prezent, la OncoGen lucrează un număr de 65 de cercetători, în majoritate tineri-cercetători, mulți cu studii în străinătate. 

Încă de la mijlocul lunii ianuarie, colectivul de cercetători de la OncoGen realizase descrierea tehnologiei pentru producerea vaccinului împotriva virusului SARS-CoV-2. Acest vaccin este primul vaccin personalizat (regional) folosit împotriva unui virus. Tehnologia este derivată din zona de tratament al cancerului și se bazează, în principal, pe dezvoltarea de imunitate celulară și, secundar, pe cea de dezvoltare de anticorpi. Va fi administrat intranazal (prin pulverizare) pentru a proteja poarta de intrare a virusului.

La cinci luni după anunțul privind posibilitatea realizării unui vaccin contra COVID-19 de către cercetătorii români, colectivul OncoGen poate, în sfârșit, să meargă mai departe. Institutul timișorean a câștigat, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ,,Cantacuzino”, competiția organizată de Ministerul Educației și Cercetării pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2. Cât va dura până la punerea pe piață a acestui vaccin, dar și care au fost obstacolele întâlnite în toată această perioadă, ne-a explicat prof. dr. Virgil Păunescu,  directorul Institutului OncoGen și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale a României.

Ați anunțat, încă din ianuarie, că aveți „rețeta” vaccinului contra noului coronavirus. Care a fost reacția?

Da. În 20 ianuarie aveam deja design-ul tehnologiei pentru acest vaccin, în 26 ianuarie am făcut publică pe site-ul institutului nostru, www.oncogen.ro, în limba română, tehnologia la liber. Tehnologia nu este necunoscută, dar nu a mai fost folosită pentru dezvoltarea unui vaccin antiviral.

Pe data de 8 februarie, am publicat un articol care descrie această tehnologie pe o platformă de specialitate, de tip open source. Pe 26 martie s-a încheiat sinteza peptidelor. Iar pe 30 martie au început testele pe celule umane, pentru a testa toxicitatea lor. După cum ne așteptam, nu s-a observat nici un nivel de toxicitate.

Pe data de 4 aprilie am fost recunoscuți de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca având în testare un vaccin împotriva virusului SARS-CoV- 2. Suntem singurul centru de cercetare implicat în această luptă din Estul Europei.

A fost interesant că, pe 4 februarie, la doar câteva zile după publicarea în limba română a tehnologiei pe pagina www.oncogen.ro, ne-a contactat Ambasada Chinei cu trei întrebări: dacă pot folosi tehnologia noastră, dacă avem nevoie de bani (și câți) pentru a accelera procesul și dacă ne trebuie aparatură. Le-am spus, atunci, că este prematură o discuție despre aparatură și că am prefera o colaborare cu un centru din China – erau două centre de la Shanghai și unul din Beijing – după care s-a intrat într-un blocaj pe care nu l-am înțeles la vremea respectivă. Dar în China situația devenise foarte gravă, ei izolaseră 60 de milioane de oameni.

Privind retrospectiv, cred că începuse deja presiunea internațională să recunoască faptul că această pandemie a pornit de la ei. Am avut, de asemenea, o discuție foarte bună, în data de 12 mai, cu ambasadorul Regatului Unit, domnul Andrew Noble, în care și-a exprimat dorința unei colaborări cu grupul celor trei universități britanice care lucrează la vaccinuri (Oxford, Cambridge și Imperial College). Anglia a alocat, până în prezent, aproximativ 500 de milioane de euro în cursa pentru descoperirea vaccinului împotriva COVID-19. Propunerea ambasadorului este una de colaborare cu centrele britanice.

Ce a însemnat design-ul de vaccin?

În regiunea S, de la peptidul 13 până la peptidul 1273, a trebuit să hotărâm care peptide sunt corespunzătoare limfocitelor T citotoxice și care sunt corespunzătoare limfocitelor T helper. Am luat în considerare alelele cele mai frecvente din România, în așa fel încât vaccinul, administrat cu aceste peptide unui român luat la întâmplare, să nimerească măcar un peptid cu unul dintre HLA-urile lui.

Designul înseamnă alegerea acestor epitopi, care sunt de mici dimensiuni, dintr-o moleculă foarte mare. Virusul, în totalitate, are peste 1.000 de epitopi, iar noi am ales mai întâi 15, apoi 11 care să corespundă cu caracteristicile imune ale populației din această zonă geografică.

Vaccinul este unul personalizat, pe când cele de pe lista OMS merg pe metode mai clasice. Cum ați ajuns la această formulă?

La OncoGen lucram deja de patru ani la vaccinul personalizat în cancer (o tehnologie foarte avansată recent pusă la punct în SUA). Este ultima revoluție în domeniul cancerului. Când a izbucnit epidemia în China, noi eram pe zona de vaccinuri cu motoarele turate. Iar, când am întrevăzut posibilitatea ca epidemia să se transforme într-o pandemie, am decis să translatăm toate tehnologia din ultimii patru ani în dezvoltarea unui vaccin personalizat (regional). Suntem singurii care au făcut așa ceva, din câte știu. Cercetări mai există pe această temă, însă un vaccin, ca atare, nu.

Acest vaccin nu se bazează doar pe obținerea de anticorpi, ci în primul rând pe imunitatea celulară, exact cum se bazează și tehnologia din cancer.

Am luat decizia de administrare intranazală a vaccinului din foarte multe motive (imunitate ridicată la poarta de intrare a virusului, efecte secundare reduse etc.). Recent, britanicii, precum și alți cercetători, au anunțat că doresc să treacă și ei de la vaccinarea prin injecție la cea intranazală. Toată lumea începe să realizeze că aceasta este cea mai bună cale contra acestui tip de virus ARN. Sunt foarte puține virusuri de acest tip pentru care s-a găsit un vaccin. Pentru SARS nu avem nici acum vaccin, nici pentru MERS sau HIV, care sunt din această categorie a virusurilor ARN. Aceste virusuri nu permit vaccinuri cu metodologiile clasice. Tehnologia noastră ar putea rezolva această problemă.

Cercetătorii care sunt pe primele locuri, în momentul actual, au obținut prin metode tradiționale, un vaccin pe care l-au testat pe animale, pe maimuțe, iar acestea s-au infectat cu virusul. Recent, cercetători care lucrează la vaccinuri clasice, pentru că folosesc material genetic viral, au anunțat că cei peste 65 de ani nu vor putea să fie vaccinați, cel puțin nu prin metodele clasice.

Finanțare de  3,5 milioane lei

Ați câștigat, împreună cu Institutul Cantacuzino, competiția pentru realizarea vaccinului. Cât va dura până când populația va avea acces la el?

Au fost peste 30 de competitori, asociați în 13 grupuri, pentru un proiect de 700.000 de euro. Noi am fost declarați câștigători. Suma totală este de 3,5 milioane lei, durata de 18 luni.

Vaccinul, în sine, nu este cuplat cu această perioadă de 18 luni. Sperăm să ajungem la voluntari (studii clinice de fază I) cât mai repede. În proiect, sarcina Institutului Cantacuzino este verificarea, pe model animal, a vaccinului care a fost pus la punct la Timișoara. Noi am reușit să selectăm 9 peptide cu șansele cele mai mari de a determina un răspuns imun. Urmează ca, împreună, să găsim stabilizatori pentru aceste peptide, astfel încât să aibă rezultate consistente atât pe culturile celulare, cât și pe animale. Sperăm ca, la final, cele 9 peptide (fie o combinație, fie toate) să dea răspunsuri satisfăcătoare din partea sistemului imun și să ajungem curând în faza de studii clinice. Vaccinul e gata și acum, dar, ca să poată ajunge la utilizarea efectivă, trebuie să treacă prin trei faze.

V-ați administrat singur vaccinul. Care au fost reacțiile?

Vaccinul mi l-am administrat intranazal, astfel protejând toate căile de intrare a virusului. După administrarea vaccinului, am avut cinci zile sindrom post-vaccinal cu dureri de mușchi și de articulații, plus inflamație nazo-faringiană. Dar așa mi-am dat seama că sistemul imun reacționează și că doza era puțin cam mare. Pe 28 aprilie, la două săptămâni după prima administrare, am luat a doua doză, redusă la un sfert (20 de micrograme). Am sesizat a doua zi tulburări de coagulare, specifice pacienților care fac boala. Au durat vreo trei zile, după care au dispărut. Peptidele au fost foarte bine alese, stimulează eficient sistemul imun, dar și deranjează ceva din mecanismul coagulării. O să aflăm exact ce.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: