Politici de Sanatate

„Omul nu se mai identifică cu cartea de identitate, ci cu cartea de credit”

26 decembrie
20:01 2019
„Omul nu se mai identifică cu cartea de identitate,  ci cu cartea de credit”

Interviu cu prof. univ. dr. Leon Zăgrean, șeful disciplinei Fiziologie și Neuroștiințe, UMF „Carol Davila”

 

Aproximativ 50% din bolile actuale sunt dependente de creier, iar stresul a fost desemnat unul dintre factorii cei mai importanți în declanșarea bolilor. „Problema este că stresul nu există în sine, ci este modul nostru de a reacționa la un anumit stimul/factor/situație. Cu cât individul este mai deștept, mai cultivat, mai informat, cu atât se stresează mai puțin. Însă cultura este eliminată de șabloane și de dorința de profit. Apoi, trebuie să mai ținem cont de un aspect: medicina ar trebui să se bazeze pe prevenirea bolilor, care este o chestiune de minte, atât a individului, cât și a societății. Numai că medicina, în momentul de față, urmărește să aibă cât mai mulți pacienți, care aduc venit industriei farmaceutice, tehnologice etc.”, atrage atenția prof. Leon Zăgrean. 

 

În ultimii ani, am asistat la o schimbare drastică a modului în care percepem creierul. Care este legătura dintre creier și sănătate?

Până acum 30 de ani, creierul era abordat în special din punct de vedere empiric sau reducționist: studiul celulei, al moleculei, studiul circuitelor ș.a.m.d. Însă, din anii ‘70-‘80, cercetătorii au început să-și lărgească modul de a privi creierul și abordează și partea non-materială, precum mintea, conștiința – un aspect foarte important din punctul de vedere al existenței umane, în general. Cum se generează conștiința, care este rolul educației sau, mai bine spus, al cunoașterii în consolidarea conștiinței? În ultimul timp, neurocercetătorii, în colaborare cu fizicienii, au început să abordeze creierul din perspectivă cuantică. Noi, acum, știm destul de puține lucruri și, în general, legate de aspectele chimice, electrice ale creierului, de mecanismele de funcționare, iar în ultimul timp se întrezărește că, de fapt, creierul, la nivelul cel mai profund de funcționare, este cuantic. Iar acest aspect este susținut atât de fizicieni, cât și de cercetători în domeniul neuroștiințelor. Este o dimensiune care crește. Sigur că legătura dintre creier și sănătate, dintre minte și sănătate, este aspectul central al cercetării. Numai că, din cauza unor interese financiare, această zonă nu este abordată pe măsura importanței. Toată lumea vorbește despre stres, care este, în acest moment, o cauză principală a majorității bolilor. Însă stresul este în relație directă cu capacitatea de cunoaștere a individului.

Ce împiedică îmbunătățirea acestei capacități de cunoaștere?

În acest moment, comunicarea – o dimensiune foarte importantă a ființei umane – se face prin intermediul gadgeturilor. Comunicarea devine tot mai abstractă și individul – tot mai izolat, iar izolarea este primul pas spre însingurare. În 2010, a fost un studiu făcut la nivel european: 30-40% din populația Europei este afectată de boli în legătură cu creierul, iar depresia este pe primul loc. În Statele Unite, aproximativ 42.000 de oameni se sinucid pe an și, din păcate, cei mai mulți sunt de vârstă tânără. Generația aceasta tânără devine din ce în ce mai dezorientată, din cauza lipsei de cunoaștere și a lipsei de comunicare de la om la om.

Începând din familie, copiii sunt îndreptați, în general, spre formarea unei profesii care să le asigure, în condiții cât mai favorabile, existența din punct de vedere material. Potrivit lui Einstein, un om armonios dezvoltat trebuie să crească și în afara profesiei, altfel este ca un câine bine dresat, care îndeplinește numai comenzile, devine tot mai dependent „de șef”, până la a-și pierde identitatea. Cunoașterea de sine este raportată, în mod cert, la cunoașterea mediului în care trăiește fiecare individ. Omul, în ultimii 70-80 de ani, a modificat fața Terrei cam în aceeași măsură în care a modificat-o în toată istoria existenței sale. Mă refer la mediul natural, la mediul social, nu mai există compasiune, inclusiv în domeniul medical. Un prieten doctor plecat de mulți ani în SUA îmi spunea că un medic nu mai stă de vorbă cu pacientul, totul se face prin calculator. Iar cele mai multe boli, de fapt, au ca punct de plecare mintea umană, iar aici mă refer și la psihicul uman. În momentul în care mintea umană, cu care nu ne naștem, ci o dobândim prin experiența individuală, devine tot mai standardizată, tot mai redusă, oamenii își pierd identitatea și bucuria cunoașterii. Din păcate, în școli, în ultimii ani, nu sunt stimulate imaginația și creativitatea. Copiii sunt solicitați să învețe totul pe dinafară. Consecința acestei atitudini este analfabetismul funcțional, care, în opinia mea, este mai periculos decât analfabetismul clasic, deoarece unui analfabet clasic nu i se permite ocuparea unor funcții sau poziții care presupun specializări confirmate de diplome de diferite niveluri de educație.

Dacă ne referim la educație, cum ar trebui schimbate programele școlare?

Cele mai multe dintre programele școlare, și aici mă refer la nivel internațional, sunt foarte standardizate. Vocabularul devine tot mai redus, mai standardizat, iar copiii și, ulterior, tinerii nu mai au o identitate, respectă doar niște șabloane. Această standardizare a fost impusă treptat prin programele guvernamentale coordonate de clasa politică, o clasă care devine tot mai incultă și tot mai subordonată forțelor economice. Și atunci, cei care doresc profit cât mai mare au nevoie de sclavi. Pentru că, atunci când ai de-a face cu colaboratori sau angajați care și gândesc, aceștia devin periculoși.

Cum putem scăpa de șabloane, măcar la generația actuală de copii?

Un fost ministru al educației spunea că este nevoie de o schimbare bruscă și abruptă a societății, pentru că omul nu se mai identifică cu cartea de identitate, ci cu cartea de credit. Dacă vom avea șansa vreodată să ne reorientăm puțin, ar trebui început cu părinții. Este un lucru posibil, deoarece media ar putea face un program liber, de asistență, cu specialiști pe care îi avem deja, dar cărora, din păcate, nu li se dă cuvântul. Gândiți-vă că majoritatea televiziunilor vine cu lucruri care nu pot avea un impact pozitiv nici asupra copiilor, nici asupra părinților. Dacă o să mergem în acest sens, sigur o să ne tăiem creanga de sub picioare. Și trebuie să ținem cont că vine foarte tare din urmă inteligența artificială, care înlocuiește omul de la foarte multe locuri de muncă sau profesii, inclusiv în medicină – sunt deja 15 tipuri de roboți care pot să-l trimită pe medic acasă, sunt spitale în care activitatea este realizată 70-80% de roboți.

S-au schimbat foarte mult și valorile, de-a lungul timpului…

Da. Țelul principal al omului, în acest moment, este valoarea strict materială și obținerea ei cu orice preț, indiferent de efectul pe care-l va avea acest lucru asupra societății, mediului, asupra celor din jur. Este un consumerism deșănțat, iar cei care profită de acest lucru sunt în special cei care dobândesc o valoare materială mult peste posibilitățile de consum. În acest moment, conform statisticilor internaționale, 1% din populația globului deține 50% din avere. Această disproporție dintre oameni produce frustrare, produce izolare, depresie, sinucidere.

Cel care este în vârful piramidei se bazează pe nivelurile de dedesubt, iar nivelul cel mai de jos este reprezentat de majoritatea populației. De asta nu se încurajează cultura și identitatea personală, deoarece, dacă oamenii ajung să aibă puțină responsabilitate și demnitate, nu îi mai poți subjuga atât de ușor. Dar slăbind foarte mult cunoașterea acestor oameni, îi transformi în dependenți totalmente de salariu. Este o situație care s-a creat prin slăbiciunea minții umane.

Individul trebuie să se dezvolte pe cont propriu pentru că, în acest moment, conducerea societății este extrem de orientată spre agoniseală, spre dimensiunea materială a existenței umane, lucru care este o mare greșeală, pentru că șansele de a îmbunătăți starea de sănătate și de civilitate nu pot fi fără cultură. Dacă vrei să distrugi o nație, îi iei cultura, iar omul devine un animal, însă unul mai periculos decât animalele propriu-zise, pentru că are la îndemână tot felul de posibilități de a influența pe cei din jur sau de a acționa asupra lor. Și atunci, singura soluție este cultura, în care intră și aspectul religios, și aspectul de cunoaștere generală, de comunicare cu cel de lângă noi.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: