În decembrie 2016, înregistram o premieră în sistemul sanitar românesc, și anume recunoașterea unei noi profesii, menită să vină în sprijinul pacienților oncologici (dar nu numai).
Șef lucrări dr. Laurențiu Simion, purtător de cuvânt al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ București (IOB)
Profesia de „navigator de pacienți“, recunoscută în ultimii 30 de ani în numeroase state din Europa și America, este deja prezentă pe lista ocupațiilor din România, în urma aprobării date în 8 decembrie 2016 de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, fiind introdusă în Clasificarea Ocupațiilor din România (C.O.R.) în cadrul grupei de bază: specialiști în domeniul sănătății, cod C.O.R. 226922.
În prezent, în România există un singur profesionist acreditat ca „navigator de pacienți“, care desfășoară de peste zece ani o fructuoasă activitate în cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu“ București. Victoria Asanache, președintele „Asociației Amazonia pentru prevenția și lupta împotriva cancerului“, este cea care a inițiat demersul pentru recunoașterea acestei profesii în România.
Absolventă a „Harold P. Freeman Patient Navigation Institute“ din Statele Unite ale Americii, în anul 2008, Victoria Asanache a îndrumat până în prezent numeroși pacienți cu afecțiuni oncologice, împreună cu Asociația Amazonia (care are deja un deceniu de existență), fiind un real sprijin pentru bolnavii neoplazici și, totodată, un valoros ajutor pentru medicii din Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu“ București.
În baza excelentei colaborări dintre Asociația Amazonia și Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu“ București, se desfășoară „Programul Navigator“, singurul de acest tip din România, prin intermediul căruia deja foarte mulți pacienți oncologici au beneficiat de îndrumare și susținere.
Recunoașterea acestei profesii vine să umple un gol existent în sistemul sanitar românesc la capitolele comunicare și îndrumare pentru pacientul oncologic.
Dezvoltarea sistemului medical, apariția de noi specialități și competențe medicale care cresc performanța actului terapeutic creează însă premisele unei lipse de comunicare și relaționare eficientă între profesioniștii din sistem și pacienți și familiile acestora.
În cazul bolii oncologice, necesitatea ca un număr mare de specialiști (chirurgi, oncologi medicali, radioterapeuți, hematologi etc.) să-și dea concursul, într-o schemă adesea laborioasă, pentru a lupta eficient cu boala, pune pacientul într-o poziție dificilă. Deja confruntați cu un diagnostic grav, pacientul și familia acestuia se simt adesea copleșiți, fără a ști în ce direcție să pornească, cu ce specialiști să stea de vorbă și în ce ordine. Toți cei care se confruntă cu realitățile oncologiei, fie din postura de profesionist, fie din cea de pacient sau aparținător, realizează că profesia de navigator de pacienți este o necesitate a prezentului și a viitorului.
Volumul de muncă din oncologie reduce adesea timpul pe care medicul îl poate aloca comunicării cu pacientul. În programa facultăților de medicină din România nu există capitole dedicate formării și exersării abilităților de comunicare ale viitorilor medici. În pregătirea specialiștilor în cadrul rezidențiatului și apoi al atestatelor de studii complementare, nu este, de regulă, alocată o parte semnificativă abilităților de comunicare. Așa se face că în situația bolilor grave, cum sunt și afecțiunile oncologice, unde necesitatea comunicării cu medicul este tot mai acut resimțită și de către pacienți, și de către aparținători, mulți profesioniști din domeniul sanitar nu au nici timpul, nici abilitatea și, poate, nici răbdarea să facă față acestei provocări.
Navigatorul de pacienți vine să completeze un capitol important în lupta cu boala oncologică, alături de alți profesioniști care, în ultimii ani, și-au unit forțele cu medicina „clasică“, menționând aici psihologii, specialiștii în medicină paliativă, asistenții sociali etc.
Firește, următorul pas este organizarea de cursuri de formare a unui personal specializat în profesia de navigator de pacienți. Trebuie menționat că o activitate similară se desfășoară de ceva timp în România, sub forma turismului medical, existând deja profesioniști care facilitează accesul la servicii medicale în străinătate, pentru români, sau în România, pentru cetățenii altor state. Recunoașterea profesiei de navigator de pacienți va permite o mai bună reglementare și în acest domeniu, ceea ce pentru pacienți va însemna servicii medicale și conexe actului medical de mai bună calitate.
Empatia, sufletul alături de pacient, combinate cu rațiunea și strategia, vor permite navigatorului, bun cunoscător al sistemului medical, al felului în care acesta funcționează și relaționează în diversele sale departamente, să ofere pacienților și familiilor acestora sprijinul de care aceștia au atâta nevoie în lupta cu o boală nemiloasă.
Activitatea desfășurată în cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu“ București de către Victoria Asanache și „Asociația Amazonia pentru prevenția și lupta împotriva cancerului“ sperăm să reprezinte un model și, totodată, un punct de plecare pentru formarea de noi profesioniști, astfel încât în toate centrele oncologice din țară, cât mai curând, toți pacienții oncologici să beneficieze de servicii complete care să le maximizeze șansele în lupta cu „maladia secolului“.
