Sănătatea a devenit o prioritate la nivel european! O demonstrează atât finanțările suplimentare pe care le-a primit, la obținerea cărora mă bucur că am contribuit prin rapoaretele mele, cât și atitudinea comisarului desemnat pentru Sănătate, doamna Stella Kyriakides, un susținător activ al luptei împotriva cancerului, ea însăși un supraviețuitor al acestei boli crunte, după cum ne-a mărturisit în timpul audierilor din Comisia de Sănătate din Parlamentul European.
Am mai spus și repet: programul pentru cercetare în sănătate va primi un buget-record de 9,2 miliarde de euro, programul de sănătate va avea, de asemenea, un buget mult majorat comparativ cu anii trecuți, de peste 473 milioane de euro. Banii aceștia pot fi folosiți și în România! Trebuie doar să depunem proiecte și să îi atragem pentru binele pacienților noștri și al medicilor care luptă zi de zi să salveze vieți.
Nicio țară nu poate fi performantă fără să investească în Sănătate și în Educație!
România încă nu a ieșit din comunism. Pacienții sunt în continuare nemulțumiți de calitatea serviciilor, de starea spitalelor, de faptul că, nu de puține ori, scot bani din buzunar pentru medicamente și servicii care li se cuvin de drept. Suntem singura țară din UE care alocă Sănătății mai puțin de 6% din PIB, în condițiile în care media europeană este de 9,6%. Suntem într-o criză permanentă, pe care va trebui să o depășim! Nu vom mai putea continua fără suplimentarea finanțării, fără să oferim servicii de radioterapie și dializă în majoritatea localităților din țară, fără schimbarea sistemului de asigurări prin creșterea rolului asigurărilor complementare, private, fără să construim spitale regionale moderne, dotate cu aparatură de ultimă generație, pe care actualul Guvern le-a amânat, încă o dată, până în 2027, în ciuda tuturor promisiunilor, care s-au dovedit, în final, minciuni. Nu vom mai putea continua menținând aceeași organizare din spitalele actuale, sunt sufocate de pacienți ce ar putea fi tratați foarte bine în sistemul ambulator sau chiar de medicul de familie, care trebuie responsabilizat și motivat mai mult. Și nicicum nu vom mai putea continua cu această lipsă acută de medicamente, care chinuie în special bolnavii cronici și asta din cauza unui populism ieftin al actualului Guvern, care a pus jocul de imagine mai presus de sănătatea și viața bolnavilor.
Astăzi, aproape 3.000 de medicamente esențiale lipsesc din România. Recent m-am întâlnit cu reprezentanții industriei farmaceutice din România. Mi-au spus că prețul cel mai mic, la pachet cu taxa claw-back, care nu se aplică diferențiat, ar putea face ca alte aproape 20 de medicamente folosite pentru tratamentul tumorilor la sân, insuficienței cardiace, cirozei hepatice, afecțiunilor hematologice, leucemiei, astmului sau infecțiilor intraspitalicești să dispară din țara noastră. Avem, așadar, nevoie nu doar de spitale noi și mai bine dotate, de un sistem de asigurări performant, ci și de o politică nouă a medicamentului, care să garanteze pacienților continuitate în schemele terapeutice și producătorilor, predictibilitate.
Iar România trebuie să mai facă ceva important. Să țină pasul cu noile tehnologii și cu digitalizarea. În Parlamentul European, comisarul desemnat pentru Sănătate vorbește deja despre Registrul European al pacienților. Acest registru, precum și interconectarea dosarelor electronice ale pacienților din toate țările Uniunii Europene sunt extrem de importante, mai ales astăzi, când viteza dictează, în special în acest domeniu unde secundele înseamnă viață. De ce spun că este importantă digitalizarea?! Pentru că ea permite informațiilor să circule rapid și oferă medicilor posibilitatea de a face schimb de înregistrări medicale într-un timp foarte scurt. Astfel, medicii au posibilitatea să lucreze împreună, chiar dacă sunt la mii de kilometri distanță unii de ceilalți, iar pacientul primește un diagnostic mai rapid, mai precis și are parte de cea mai bună îngrijire. Pentru asta avem nevoie însă de progrese în implementarea legislației existente, dar și de noi evaluări. Deocamdată, există încă o lipsă de încredere în ceea ce privește e-Sănătatea, deși progresele sunt evidente, inclusiv în România, unde avem deja disponibile rețeta electronică și dosarul electronic al pacienților.
Cristian Bușoi, vicepreședinte
al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European
