Conferinţa Naţională “Soluţii pentru îmbunătăţirea sănătăţii copiilor”, organizată de revista Politici de Sănătate, la iniţiativa Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi şi a Comisiei pentru Sănătate Publică, din Senat, a avut ca principal scop îmbunătăţirea educaţiei, protecţiei şi accesului copiilor, tinerilor şi mamelor la îngrijiri medicale de calitate în sistemul public şi în cel privat. Evenimentul a avut loc în data de 27 mai 2014, la Palatul Parlamentului. (Raluca Boboc)
Organizat în colaborare cu UMF “Carol Davila”, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” şi “Salvaţi Copiii” România, evenimentul a reunit peste 250 de invitaţi implicaţi activ în îngrijirea, educaţia şi protecţia copiilor.
În deschiderea conferinţei au luat cuvântul Rozalia-Ibolya Biro, Preşedinte – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Senatul României, dr. Ion Luchian, Preşedinte – Comisia pentru sănătate publică, Senatul României, prof. univ. dr. Florian Popa, Vicepreşedinte – Comisia pentru sănătate publică, Senatul României, dr. Alin Ţucmeanu, Secretar de Stat – Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat, Secretar de Stat – Ministerul Afacerilor Interne, Gabriela Coman, Secretar de Stat – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Cu toate că avem un cadru legislativ corespunzător (România se aliniază legislaţiei internaţionale), practica lasă de dorit. Intenţia noastră este de a inventaria acele problematici cu care dvs. v-aţi confruntat, ca mai apoi să constituim nişte comisii de lucru pe diferite segmente din domeniile atinse în cadrul dialogului nostru de azi, urmând ca în decursul acestui an – noiembrie sau decembrie – să ne întâlnim din nou să fixăm priorităţi, direcţii de acţiune pentru îmbunătăţirea sănătăţii copiilor noştri.
Rozalia-Ibolya Biro, Preşedinte – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Senatul României
România se află printre ţările codaşe, în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte indicatorii de mortalitate infantilă. Concluziile acestei dezbateri vor fi preluate de Comisia pentru sănătate publică pentru a emite acte legislative sau completări ale actelor legislative în vigoare prin legislaţie secundară.
Dr. Ion Luchian, Preşedinte – Comisia pentru sănătate publică, Senatul României
Problemele atinse în cadrul conferinţei au fost multiple şi complexe.
România ocupă un nedorit loc 1 în multe dintre statisticile sumbre europene. Copiii noştri sunt cei mai săraci din Europa, sărăcia fiind baza nutriţiei deficitare, a mortalităţii ridicate, dar şi a abuzului asupra copilului.
Mortalitatea infantilă în România este cea mai ridicată din UE, 9% în 2012, dublu faţă de media europeană, probabilitatea de deces înainte de 5 ani este de 11, 74 la mia de născuţi vii, faţă de 7,2 – media UE. Atât mortalitatea infantilă, cât şi mortalitatea copiilor sub 5 ani sunt semnificativ mai mari în rândul copiilor din mediul rural (60%), faţă de (40%) în urban, iar multe dintre cauzele acestor decese ar fi putut fi prevenite (de ex. infecţii banale ca diareea, infecţiile respiratorii sau accidentările). Acest fapt atrage atenţia asupra inegalităţii de şanse între copii, dar şi asupra lipsei educaţiei medicale în rândul populaţiei. Rata supravieţuirii în cazurile de cancer, în România, este cea mai scăzută din Europa şi sunt necesare demersuri pentru ca diagnosticarea acestei boli să fie făcută la timp în România.
România ocupă locul 1 în privinţa abandonului copiilor, al numărului de naşteri şi avorturi raportate în rândul adolescentelor (8.500 de mame minore, în fiecare an), locul 1 la violenţa în școli şi unul dintre primele locuri la consumul de alcool, droguri sau fumat în rândul copiilor şi adolescenţilor.
70.000 de copii au dizabilităţi în România, în majoritate de grad mediu şi sever, şi 40.000 de copii sunt abandonaţi, la care se adaugă cei 300.000 lăsaţi în grija rudelor. Fenomenul părăsirii copiilor, chiar şi temporar, pentru munca în străinătate, duce la afectarea psihologică şi traumatizarea copiilor; doar italienii au raportat un număr de 40 de copii români care s-au sinucis din dor de mamă, din 2007. Nivelul protecţiei sociale oferit copiilor este cel mai redus din Europa.
Nu în ultimul rând, sănătatea sugarului şi dezvoltarea timpurie sunt afectate de promovarea intensă a laptelui praf, rata alăptării exclusive cu lapte matern, până la vârsta de 6 luni, fiind cea mai scăzută din UE, de 3 ori mai mică decât media UE. Cei mai mulți copii, tineri și mame nu cunosc, din lipsă de informare, procedurile medicale la care sunt supuşi, drepturile pe care le au şi nu li se cere acordul. Accesul inegal la servicii medicale pentru diferite categorii sociale, cât şi accesul scăzut al copiilor și tinerilor la tratament gratuit, la tratamente inovative, investigații de înaltă performanță, iar unele investigaţii ale bolnavilor de cancer fiind făcute în clinici private, cu plată, au fost semnalate de către participanţi.
“Carta drepturilor copilului spitalizat” nu este cunoscută, popularizată şi respectată. Drepturile copilului nu sunt specificate în Legea drepturilor pacienţilor. Copilul este ignorat şi în Legea asistenţei medicale de urgenţă, unde nu este prevăzut Sistemul de urgenţe pediatrice cu Subsistemul de traume pediatrice.
Printre alte probleme semnalate în cadrul conferinţei menţionăm lipsa unei structuri de specialitate în Ministerul Sănătăţii care să evalueze şi să stabilească priorităţile de sănătate publică privind sănătatea copilului şi lipsa unei structuri similare în DSP care să monitorizeze aplicarea acestei priorităţi; lipsa unei strategii naționale de sănătate a mamei și copilului, lipsa unor programe de sprijin acordate familiilor cu copii ce prezintă riscuri, lipsa educaţiei pentru sănătate în România, lipsa personalului medical în general, lipsa unei pregătiri adecvate în pediatrie, în cursul facultăţii (doar 8 săptămâni alocate în cei 6 ani de facultate, pentru formarea în îngrijirea pediatrică), desfiinţarea specializărilor pediatrice din programa de rezidenţiat (ex. oncopediatria), lipsa unei conduite preventive, migrarea personalului medical, lipsa dotărilor în secţiile de neonatologie, în special în oraşele de provincie, condiţii inumane întâlnite în diferite unităţi medicale din mediul rural, absenţa unor programe de prevenţie în cazurile de suicid şi de comportament agresiv ale copiilor şi adolescenţilor, nerespectarea dreptului la exprimare în limba maternă în unităţile medicale, în cazul copiilor aparţinând comunităţilor minoritare. Scăderea îngrijorătoare a numărului de copii vaccinați, potrivit schemei de vaccinare recomandată de Ministerul Sănătăţii, dar şi numărul scăzut de medici de medicină şcolară (700, la nivel naţional, care trebuie să asigure monitorizarea, educaţia medicală şi vaccinarea celor peste 2 milioane de copii școlari).
Printre principalele propuneri, amintim:
• Stabilirea unei structuri în Ministerul Sănătăţii care să se ocupe exclusiv de starea de sănătate a copiilor şi de monitorizarea planurilor strategice de îmbunătăţire a sănătăţii acestora;
• Elaborarea Programului Naţional de Sănătate a mamei şi copilului şi a Programului Naţional de Imunizare, care să fie garantate de Parlament în cadrul legii bugetului naţional la fiecare început de exerciţiu bugetar, până atingem media europeană;
• Abordare integrată – sistem de colaborare interministerială – sănătatea este multifactorială (50% reprezintă stilul de viaţă, 20% factori de mediu, 10% servicii de sănătate);
• Intensificarea cercetărilor epidemiologice;
• Legiferarea serviciilor medicale comunitare complementare medicinei de familie;
• Reînfiinţarea Facultăţii de Pediatrie;
• Prelungirea stagiului de pregătire a medicilor în pediatrie, în acest moment acesta fiind de doar 8 săptămâni;
• Toţi copiii trebuie să fie supuşi screening-ului încă din primele ore de viaţă;
• Avansarea urgentă a demersurilor pentru aprobarea legii privind marketingul pentru substituenţii de lapte matern;
• Educaţia pentru sănătate trebuie inclusă în programa şcolară obligatorie;
• Reînfiinţarea unui centru de boli sangvine în România;
• Garantarea şi asigurarea gratuităţii pentru toate serviciile medicale şi de asistenţă psihologică pentru copii.
După eveniment, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru sănătate publică au lansat un anunţ prin care au solicitat, din partea specialiştilor, societăţilor şi asociaţiilor medicale şi de pacienţi, ONG-uri implicate în protecţia drepturilor copiilor, adolescenţilor şi mamelor, puncte de vedere oficiale şi propuneri de soluţii. Acestea constituie anexe ale raportului conferinţei ce va fi dezbătut în Parlament până la sfârşitul lunii iunie. Se doreşte constituirea unor grupe de lucru la nivel senatorial pentru soluţionarea / elaborarea proiectelor şi soluţiilor legislative care vor fi înaintate organelor avizate.
