Interviu cu prof. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președintele Societății Române de Cardiologie.
Congresul European de Cardiologie de la finalul lunii august 2022 și Congresul Național de la Sinaia, recent încheiat, au adus în prim-plan puterea științei și impactul inovației asupra managementului bolilor cardiovasculare, de la prevenție până la monitorizarea post tratament. Cardiologia românească, alături de cardiologia europeană, este în mijlocul unor transformări majore, iar un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă insuficiența cardiacă.
Care sunt principalele teme abordate în Congresul European de Cardiologie din 2022?
Congresul European de Cardiologie, ce a avut loc la finalului lunii august 2022 în Barcelona, a fost momentul reunirii întregii comunități cardiologice din Europa și din lume (peste 30.000 de profesioniști în domeniul sănătății din 174 de țări), aducându-se în prim-plan ultimele progrese științifice în domeniu, în lumina practicii clinice colective a celor prezenți. Această îmbinare cu aliniere dintre știință și practica clinică este cea care determină un progres real în medicina cardiovasculară, din punctul nostru de vedere. Tema centrală a Congresului de anul acesta a fost imagistica cardiacă și rolul său major – ca disciplină transversală în medicina cardiovasculară – în procesul de luare a deciziilor clinice. Acest subiect a fost completat de multe altele, cum ar fi temele care au stat la baza ultimelor ghiduri ESC, lansate la Barcelona: cardio-oncologia, aritmiile ventriculare și moartea cardiacă subită, hipertensiunea pulmonară și evaluarea cardiovasculară înaintea chirurgiei non-cardiace. De asemenea, și anul acesta Congresul European de Cardiologie a adus noutăți științifice majore, prin publicarea unor studii clinice foarte importante precum DELIVER, PERSPECTIVE, SECURE sau REVIVED. Actuala dinamică de actualizare și de acumulare a noilor informații implică nevoia practicianului de a fi în permanență la curent cu cele mai actuale descoperiri, iar în cadrul Societății Române de Cardiologie ne-am propus ca această transformare a practicii clinice să fie transferată și în România, în beneficiul pacienților și al comunității medicale.
Care este modalitatea de transfer al noilor date științifice și a recomandării ghidurilor în practica clinică a cardiologului din România?
Bolile cardiovasculare continuă să reprezinte, din păcate, una dintre cele mai importante cauze de mortalitate și morbiditate, iar lupta noastră, a cardiologilor, este una continuă. În România, afecțiunile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, nevoia de intervenție la nivel de politici și practică medicală fiind, în continuare, semnificativă. La nivelul Societății Române de Cardiologie avem o preocupare constantă de a aduce știința și noile ghiduri aproape de practica cardiologului: pe website-ul nostru (www.cardioportal.ro) veți regăsi ghidurile europene traduse în limba română, pentru o utilizare mai facilă, iar grupurile de lucru specializate pe teme specifice au o activitate intensă pe tot parcursul anului. Recent-încheiatul Congres Național de Cardiologie este o altă platformă științifică în care toate noutățile din domeniul nostru sunt transferate către comunitatea de cardiologi români, cei peste 3000 de participanți înscriși și cei 250 de lectori fiind o mărturie în acest sens.
Poate fi considerată insuficiența cardiacă o prioritate pe agenda Societății Române de Cardiologie?
Insuficiența cardiacă este o temă majoră pentru Societatea Română de Cardiologie, în condițiile în care ne confruntăm cu o epidemie de cazuri noi, cu un impact socio-economic major. Societatea a tradus în limba română ghidul european de diagnostic și tratament lansat în 2021, fiind disponibile pe pagina web a Societății, în timp ce pe parcursul anilor 2021 și 2022 am fost implicați alături de Fundația Română a Inimii, Societatea de Medicina Familiei și Coaliția Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice în două proiecte de anvergură: unul de prioritizare a insuficienței cardiace pe agenda de politici publice – „În inima problemei – o inițiativă colaborativă pentru conștientizarea și managementul îmbunătățit al insuficienței cardiace” – și un al doilea, de conștientizare în rândul populației generale a simptomelor și riscurilor asociate insuficienței cardiace, sub forma unei campanii cu acoperire națională – „Insuficiența cardiacă ucide!”. Fiecare dintre aceste demersuri inițiate de Societatea Română de Cardiologie, împreună cu partenerii științifici și reprezentanții pacienților, a venit să sublinieze faptul că insuficiența cardiacă este o afecțiune medicală gravă, cu o prevalență semnificativă în România, pentru care sunt necesare măsuri urgente pe toate palierele: medical, societal și individual.
În prezent asistăm la o adevărată epidemie de insuficiență cardiacă
Cum au transformat demersurile menționate mai sus managementul insuficienței cardiace?
Este important să subliniem un aspect ce ține de context: în prezent asistăm la o adevărată epidemie de insuficiență cardiacă, cu un impact major atât asupra calității vieții pacienților, cât și asupra sistemului de sănătate. Astfel, aproximativ 4,7% din populația adultă a României are insuficiență cardiacă, cu peste 44.000 de cazuri noi pe an, care se prezintă în cabinetul medicului de familie, în timp ce 40% din cazurile de insuficiență cardiacă spitalizate au complicații sau comorbidități severe. În acest context și cu suportul autorităților, împreună cu toți partenerii noștri, insuficiența cardiacă a devenit o prioritate pe agenda de politici de sănătate, iar tratamentele de ultimă generație sunt azi mai aproape de a fi accesibile pacienților români, în regim gratuit. S-a setat astfel baza necesară pentru ca, împreună cu accesul la tratamente inovatoare, transformarea paradigmei de tratament și management ale bolii să devină o realitate pentru pacienți. Începând cu 2022, medicii cardiologi din România vor putea gestiona pacientul cu insuficiență cardiacă conform recomandărilor ghidurilor de diagnostic și tratament europene, cu toate cele patru clase de medicamente incluse în schema de tratament a pacientului cu insuficiență cardiacă, cât mai devreme, pentru un maxim de beneficii. Putem, astfel, afirma că viitorul sună bine din acest punct de vedere!
Obiectivul nostru rămâne același: un management eficient al insuficienței cardiace.
Care sunt prioritățile viitoare pe agenda Societății Române de Cardiologie?
Așa cum vă spuneam și mai devreme, cardiologia este una dintre ramurile medicinei care se bucură de o dinamică semnificativă, noutăți care vin constant aduse de cercetare și inovație, la nivel de terapii, dar și de dispozitive medicale. Rolul nostru în acest moment este de a educa, de a disemina aceste informații și date noi, aducându-le aproape de practica medicului cardiolog din România, astfel încât în anii ce vin bolile cardiovasculare să nu mai reprezinte principala cauză de mortalitate. În acest sens, împreună cu colegii mei din conducerea Societății depunem eforturi susținute pentru ca pacienții cu boli cardiovasculare din România să fie tratați la cel mai înalt nivel profesional, conform recomandărilor ghidurilor de diagnostic și tratament europene.
de Valentina Grigore
