Politici de Sanatate

Noi repere privind starea de sănătate în Uniunea Europeană Health at a Glance: Europe 2018

13 decembrie
16:55 2018
Noi repere privind starea de sănătate în Uniunea Europeană Health at a Glance: Europe 2018

În urmă cu mai puțin de două săptămâni, pe data de 22 noiembrie, a fost lansat raportul „Health at a Glance: Europe 2018. State of Health in the EU Cycle”. Această publicație este elaborată o dată la doi ani (în anii pari) de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în parteneriat cu Comisia Europeană, și prezintă analize comparative ale stării de sănătate și ale performanței sistemelor de sănătate în 36 de state, respectiv cele 28 state membre ale Uniunii Europene, cinci state candidate (Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Turcia) și statele EFTA – Elveția, Islanda și Norvegia. Rezultatele din această publicație se bazează pe date raportate de către statele respective la OECD, care au fost analizate și interpretate de echipa OECD și comentate de experți ai Comisiei Europene.

Între temele importante din acest raport se distinge problematica sănătății mintale, ca prioritate de sănătate publică cu vizibilitate încă limitată la nivelul Uniunii Europene, în condițiile în care se estimează că aproximativ una din șase persoane din statele UE (circa 84 milioane de persoane) se confruntă cu probleme de sănătate mintală. De asemenea, se estimează că această patologie induce costuri de circa 600 de miliarde EUR la nivelul UE (4% din produsul intern brut), din care 190 de miliarde EUR costuri directe la nivelul sistemelor de sănătate, 170 de miliarde costuri ale programelor de susținere socială și 240 de miliarde EUR costuri ale pieței muncii, generate de afectarea productivității.

România figurează cu cea mai scăzută prevalență a problemelor de sănătate mintală dintre toate statele incluse în analiză (14,3%), dar între cauzele acestei situații se pot lua în considerare limitări de acces la serviciile de diagnostic – servicii insuficiente numeric, distanțe geografice greu de parcurs, dificultăți în obținerea unei programări, bariere socio-educaționale și culturale, inclusiv stigma.

Foarte important de luat în considerare este faptul că povara în plan individiual, social și economic a bolilor psihice poate să fie evitată, sau mult diminuată, prin politici de promovare a sănătății mintale în școli sau la locul de muncă, prin politici de îmbunătățire a sănătății mintale la persoanele în vârstă sau prin programe de detectare precoce a problemelor de sănătate mintală.

O altă temă importantă în acest raport este reprezentată de reducerea risipei în sistemele de sănătate, în condițiile în care se estimează că circa o cincime din cheltuielile pentru sănătate se alocă pe teste sau medicamente nenecesare și că această sumă ar putea fi redusă, sau chiar eliminată, fără afectarea calității îngrijirilor medicale. În special cheltuielile spitalicești ar putea fi reduse printr-un management mai bun, în comunitate, al persoanelor cu boli cronice și prin diminuarea internărilor sau a șederii în spitale. În peste 30 de boli, spitalizarea ar putea fi redusă printr-o îngrijire mai bună în comunitate, iar primele cinci dintre acestea în Uniunea Europeană sunt diabetul, hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) și astmul. La nivelul UE, aceste cinci boli au generat în anul 2015 peste 4,6 milioane de internări, însemnând 5,6% din totalul internărilor și 37,6 milioane pat-zile de spitalizare. Din păcate, pentru România această proporție este și mai ridicată, ajungând la 8,5% din totalul internărilor (țara noastră se clasează pe locul al doilea, după Bulgaria). Pe de altă parte, reducerea internărilor/externărilor în spitale este realizabilă în condițiile în care pacienții respectivi au oportunitatea de a primi îngrijirile necesare în ambulator, în special prin servicii de asistență medicală primară și comunitare. Multe state și-au dezvoltat, în acest sens, servicii de gardă/permanență în asistența medicală primară, unele lucrând în parteneriat cu serviciile de urgență. Franța, de exemplu, și-a dezvoltat un serviciu de „spital la domiciliu”, prin care spitalele finanțează, pentru anumiți pacienți și în anumite condiții, îngrijiri spitalicești acasă la pacient. Alte strategii de reducere a numărului sau a duratei spitalizărilor pot lua în considerare reducerea serviciilor spitalicești nenecesare (de exemplu, promovarea nașterii naturale în locul cezarienei – în acest sens se relevă că proporția cezarienelor încă este în creștere în circa o treime din țările analizate) sau orientarea către chirurgia de zi, utilizată într-o măsură mult mai mare în statele nordice, comparativ cu statele din Europa Centrală și de Est.

O altă sursă de risipă este reprezentată de cheltuiala cu produsele farmaceutice, care în anul 2017 a atins circa 17% din totalul cheltuielilor pentru sănătate în statele membre UE (excluzând cheltuiala cu medicamentele din spitale). Pentru România, această cheltuială a reprezentat peste 30% din cheltuiala totală pentru sănătate. Recomandările OECD/CE pentru controlul acestor cheltuieli includ utilizare de politici corecte de preț și de rambursare prin utilizarea de mecanisme de evaluare a tehnologiilor medicale (health technology assessment), explorarea alternativelor de realizare de economii prin utilizare de produse generice și biosimilare, încurajarea prescrierii raționale și îmbunătățirea complianței pacienților.

O secțiune importantă a raportului se concentrează pe analiza efectivă a stării de sănătate, prin prisma a șase categorii de indicatori (indicatori de stare de sănătate, de factori de risc, de finanțare a sănătății, de calitate a îngrijirilor și de accesibilitate a îngrijirilor). Acești indicatori relevă că a încetinit ritmul de creștere a speranței de viață în multe state, în ultimii ani, și că în general persistă multe inegalități în starea de sănătate între statele membre UE

Între recomandările principale, se numără abordarea de politici de prevenție centrate pe diminuarea expunerii la factori de risc, de politici de creștere a eficacității serviciilor de sănătate și de creștere a performanței sistemelor de sănătate, precum și asigurarea accesului universal la serviciile medicale.

România se situează în categoria statelor cu valori inferioare mediei UE la majoritatea indicatorilor stării de sănătate și, din acest considerent, centrarea pe recomandările OECD și pe politicile de prevenție este și mai necesară.

Autor: conf. Florentina Furtunescu, Departamentul de Sănătate Publică și Management, UMF „Carol Davila”

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: