Politici de Sanatate

Noi instrumente europene pentru combaterea inegalităților în cancer

26 octombrie
12:02 2022
Noi instrumente europene pentru combaterea inegalităților în cancer

Interviu cu prof. Andreas Charalambous, președinte European Cancer Organization (ECO).

Odată cu lansarea Planului european de combatere a cancerului, conștientizarea politică referitor la disparitățile regionale în îngrijirea cancerului a crescut, acum atenția fiind acordată resurselor financiare și altor nevoi care trebuie satisfăcute pentru a rectifica aceste disparități și inegalități. „Pentru a aborda acest tip de inegalități, trebuie să măsurăm cu exactitate fiecare domeniu, iar Planul UE pentru combaterea cancerului, de exemplu, introduce Registrul inegalităților în domeniul cancerului. Deci, inegalitățile din întreaga Europă vor fi înregistrate într-un mod foarte durabil și foarte cuprinzător”, spune prof. Andreas Charalambous.

Când vorbim de registre, sunt numeroase țări europene, printre care și România, care nu au un registru național de oncologie. Cum se pot rezolva aceste aspecte?

Ar putea fi alocate fonduri prin Planul european de combatere a cancerului și Cancer Mission pentru a ajuta țările să-și dezvolte registrele de cancer. Și, ceea ce este important, acele registre de cancer vor fi interconectate. Este destul de multă muncă de făcut. De exemplu, în România registrul cancerului ar putea fi unul dintre instrumentele sau acțiunile care pot fi susținute de Planul românesc de combatere a cancerului și consolidate de EU4Health într-un apel viitor de sprijinire a dezvoltării registrelor de cancer și a interoperabilității acestora.

Toate țările, inclusiv România, ar trebui să acorde o atenție deosebită nevoilor de screening și vaccinare

Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt prioritățile-cheie pe care autoritățile naționale ar trebui să le abordeze pentru combaterea inegalităților legate de cancer?

Este dificil să punem cadrul inegalităților ca un concept general la care s-ar putea raporta fiecare țară. România ar putea fi o țară care se confruntă cu propriul său set de provocări în ceea ce privește inegalitățile. Dar vorbind despre inegalități, nu putem ignora contextul și condițiile în care acest dialog are loc în prezent în Europa. De exemplu, după Planul european de combatere a cancerului și publicarea Cancer Mission din 2021, au avut loc două evenimente geopolitice majore: pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina. Pandemia de COVID-19 a devastat multe domenii ale sistemului de asistență medicală a cancerului, cum ar fi screening-ul, vaccinarea HPV și depistarea precoce, care acum devin realitate sub forma unor cancere detectate tardiv. Acestea sunt domenii care au generat inegalități bazate nu numai pe evenimente externe, ci și pe punctele slabe expuse în reziliența sistemelor de sănătate. Această nouă povară care este creată va fi probabil simțită mai greu de acele țări sau sisteme de sănătate care au fost supuse unei presiuni mari înainte de pandemie. Campania Time to Act, condusă de ECO, estimează că există aproximativ o sută de milioane de teste de diagnostic care nu au fost efectuate din cauza pandemiei de COVID-19. Acest lucru se traduce în aproximativ un milion de pacienți nediagnosticați în întreaga Europă. Există o întârziere provocată de această pandemie cu care trebuie să ne confruntăm. Toate țările, inclusiv România, ar trebui să acorde o atenție deosebită nevoilor de screening și vaccinare.

Trebuie să ne gândim și la războiul din Ucraina, pentru că nu este vorba doar de resurse, este vorba și de fluxul de refugiați către țările din jur, inclusiv către România. Acest lucru a adus o nouă atenție asupra rezistenței și, de asemenea, asupra capacității țărilor din regiune și asupra sistemelor lor de sănătate de a putea face față acestui flux mare de refugiați, mai ales dacă vorbim despre tratamente pentru cancer. Este ceva ce a fost înregistrat ca parte a rețelei speciale ECO-ASCO privind războiul cu Ucraina și a resurselor și inițiativelor ONCOhelp create pentru a urmări aceste provocări pe teren.

România este unul dintre primele state care au realizat un plan național împotriva cancerului după lansarea celui european. Din experiența dumneavoastră la nivel european, cum credeți că ar trebui implementat un astfel de plan – strict de către autorități sau este necesară o colaborare multidisciplinară între autorități, asociațiile de pacienți, sectorul privat și, poate, mass-media?

Aș dori să laud guvernul român și țara dumneavoastră, în general, pentru această inițiativă. România se va alătura multor alte țări europene care au făcut același lucru. Eu vin dintr-o țară și mai mică – Cipru, care are un plan național împotriva cancerului. Nu este perfect, dar nu văd cum poate fi perfect un plan național împotriva cancerului, deoarece vorbim de documente și de instituții dinamice, care se vor dezvolta în timp și vor deveni mai bune și mai capabile să abordeze inegalitățile, continuum-ul îngrijirilor în cancer și să nu supraestimeze tratamentul cancerului în detrimentul prevenirii și supraviețuirii. Fiecare plan național împotriva cancerului trebuie echilibrat. A avea un plan național împotriva cancerului nu este suficient în sine. Un astfel de plan trebuie să fie specific fiecărei țări, iar acest lucru necesită o abordare colectivă. Nu cred că este suficient ca această sarcină să fie condusă exclusiv de autorități. Trebuie să abordăm lupta împotriva cancerului dintr-un punct de vedere mai colectiv. Toate părțile implicate, inclusiv organizațiile de pacienți, ar trebui să se reunească și să contribuie la implementarea și formarea planului. De asemenea, deoarece orice plan împotriva cancerului poate fi influențat de condiții și evenimente externe, eforturile acestor părți interesate relevante trebuie să fie constante, astfel încât orice ajustări necesare să fie implementate în timp util. Planurile naționale împotriva cancerului care nu pot fi flexibile la realitățile mulțimii sunt menite să eșueze.

Care sunt prioritățile ECO în îmbunătățirea managementului cancerului și în abordarea inegalităților legate de cancer?

Provocările nu sunt puține – în prezent, ne confruntăm cu momente de mare tensiune pentru îngrijirea cancerului în Europa. Acest lucru se simte cel mai puternic în anumite regiuni. Dar există o voință puternică și angajamentul nostru de a face față acestor provocări împreună. ECO va continua să-și joace rolul și va dubla eforturile și activitățile în domeniul inegalităților și al managementului cancerului, într-un sens mai general.

Una dintre inițiativele noastre este, de exemplu, crearea unui nou Puls european al cancerului – Cancer Pulse, pentru a completa Registrul UE privind inegalitățile în domeniul cancerului. Se bazează pe experiența noastră pozitivă în realizarea navigatorului de date Time to Act privind impactul COVID-19 asupra cancerului.

De asemenea, lucrăm la crearea unui nou grup de schimb interparlamentar în întreaga Europă pentru a învinge inegalitățile din cancer, dar și pentru a aborda gestionarea cancerului, în general, incluzând domenii precum screening-ul, vaccinarea sau domenii care generează inegalități. Grupul interparlamentar se bazează pe rețeaua pe care am construit-o prin campania Time to Act – ne propunem să aducem în legătură acei reprezentanți ai parlamentelor naționale și ai ministerelor naționale de profil cu europarlamentarii din Intergrupul de luptă împotriva cancerului și cu cei din grupul UE40. Va fi o abordare mai cuprinzătoare pentru a pune în centrul atenției îngrijirea și inegalitățile din cancer și pentru a încerca, prin acele discuții, să se alinieze acțiunile și elaborarea politicilor care pot sprijini activitatea organizațiilor precum ECO, dar și a țărilor europene, pentru a aborda cancerul într-un mod mai eficient.

Suntem foarte mândri că organizația noastră conduce proiectul Interact Europe, care este conceput să dezvolte o formare de specialitate în contextul îngrijirii cancerului, aducând o abordare multiprofesională și multidisciplinară a îngrijirii cancerului.

Credeți că acest model de plan european transpus în legislațiile naționale este un exemplu de bune practici pentru alte afecțiuni?

Cred cu tărie că ceea ce a fost introdus prin Misiunea Cancer și Planul european de combatere a cancerului este calea care arată cum se procedează atunci când vine vorba de problemele legate de cancer la nivel național. Dar nu este ceva ce poate fi replicat sută la sută. Trebuie să fie luate în considerare realitățile naționale, inclusiv legislația, realitățile clinice, modul în care este furnizată îngrijirea cancerului. Planul împotriva cancerului este un șablon, dar ar trebui să fie ajustat și făcut relevant pentru realitatea din fiecare țară. Cred că replicarea în zona patologiilor cardiovasculare va urma aceeași cale ca și planul împotriva cancerului.

de  Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: