Noul contract-cadru pentru 2021-2022, care va intra în vigoare la începutul lunii iulie a.c., și normele metodologice de aplicare modifică modalitatea de decontare a anumitor servicii medicale, dar și sumele acordate, astfel încât să fie încurajată prevenția afecțiunilor oncologice și monitorizarea pacienților cu astfel de boli. „În proiectul de norme pentru contractul-cadru se prevede ca, în cadrul consultației de prevenție, anumite analize să poată fi oferite și în afara valorii de contract”, explică Adrian Gheorghe, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Noul contract-cadru și normele de aplicare vin cu o componentă importantă de prevenție. Care sunt măsurile concrete ce vor fi aplicate?
În contractul-cadru pe 2021-2022 și în proiectul de norme există câteva măsuri care stimulează prevenția, atât în termeni generali, prin consultațiile de prevenție la medicul de familie, dar și specific, pe Oncologie. Concret, în ambulatoriul de specialitate este prevăzut un tarif mai mare pentru endoscopia digestivă superioară și inferioară, tocmai pentru a face mai atractivă această investigație ce poate conduce la diagnosticarea cancerelor și a altor afecțiuni gastrointestinale. Aceasta este o măsură care, practic, mai mult decât dublează tariful investigației și sperăm noi să reprezinte un pas important către diagnosticul precoce al acestei boli.
Ținta noastră este ca noul contract-cadru să intre în vigoare la 1 iulie, în prezent se află pe circuitul de avizare. Odată ce contractul-cadru va fi aprobat prin hotărâre de guvern, vor fi adoptate și normele de aplicare printr-un ordin comun al ministrului sănătății și președintelui CNAS. Ulterior, va începe contractarea, probabil vorbim de a doua jumătate a lunii iulie 2021.
Cum poate fi remediată problema des întâlnită a amânării anumitor analize din cauza plafonului stabilit?
Există un act normativ care prevede ca, pentru pacienții cu afecțiuni cronice, inclusiv pentru pacienții oncologici, analizele de monitorizare să poată fi oferite și în afara valorii de contract. Niciun furnizor nu îi poate spune unui pacient oncologic aflat în monitorizare că nu mai sunt fonduri. De asemenea, avem în lucru un proiect în sens mai larg, inclusiv norme, ca în cadrul consultației de prevenție anumite analize să fie oferite în afara valorii de contract, tocmai pentru a elimina această problemă a plafonului, dacă chiar vrem să facem prevenție.
În privința existenței plafonului la analize, cred că discuția trebuie să fie puțin mai amplă, pentru că avem experiența legată de eliminarea plafonului la farmacii, unde a trebuit ulterior găsite alte soluții pentru asigurarea resurselor și a controlului costurilor. Ce putem învăța din această experiență este că trebuie să anticipăm de acum ce alte tipuri de mecanisme trebuie introduse pentru a ține aceste costuri sub control. Cred că trebuie să vorbim în paralel de două tipuri de abordări. Una este să ne asigurăm că fondul pe care îl avem alocat în prezent este folosit judicios, că sunt stabilite prioritățile analizelor pentru cei care au cu adevărat nevoie. Pe de altă parte, trebuie să găsim soluții bugetare pentru a crește volumul de resurse financiare disponibile.
Care sunt sumele alocate programului de oncologie?
Programul de oncologie din acest an va avea o structură similară cu cea din anii anteriori. Fondurile alocate sunt comparabile cu cele din anii precedenți, iar programul de oncologie este cel mai mare pe care îl desfășoară Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu un buget de aproximativ două miliarde de lei.
Cum pot fi scurtați timpii de așteptare pentru introducerea în program a terapiilor oncologice inovatoare?
Mecanismele există deja, dar trebuie să discutăm de măsura în care le putem face mai eficiente. Pe de o parte, în context european se vorbește de la o vreme despre o evaluare centralizată a acestor molecule, care ar scurta termenele. În același timp, vorbim de intrarea lor în decontare. Aici lucrurile sunt ceva mai complexe, deoarece suntem limitați atât de procedură, cât și de sumele disponibile. Acordul de împrumut cu Banca Mondială, ratificat prin Legea 1/2021, se referă la o serie de măsuri de reformă pe care autoritățile române s-au angajat să le facă în domeniul Sănătății. Unul dintre indicatori se leagă de noi mecanisme cost/volum, cost/volum/rezultat, prin implementarea unor soluții mai moderne care se aplică în prezent în spațiul european. De asemenea, prin acest acord este prevăzut ca pentru anii 2023-2024 să identificăm arsenalul de instrumente de finanțare, iar printre obiective vor fi un acces mai bun și o monitorizare mai atentă a rezultatelor. Probabil că în anul 2022 va începe pregătirea pentru evaluarea și modernizarea acestor instrumente.
Indicatori noi pe toate programele naționale de sănătate curative
Planul European de Combatere a Cancerului, lansat pe 3 februarie 2021, are, printre pilonii principali, creșterea calității vieții supraviețuitorilor cancerului și abordarea psiho-socială a acestora. În România, însă, serviciile psiho-sociale sunt finanțate insuficient. Cum poate fi remediat acest aspect?
Avem puține informații, în acest moment, despre creșterea calității vieții pacienților oncologici intrați în tratament. În normele de aplicare a contractului-cadru ce va intra în vigoare la 1 iulie, introducem doi noi indicatori pe toate programele naționale de sănătate curative, inclusiv la cel de oncologie. Unul dintre ei se referă la decese, să știm care dintre pacienții din program decedează și când. Celălalt se referă la măsurarea calității vieții pacienților înrolați în program, pe baza unui chestionar standardizat european. În acest moment nu avem aceste date decât, poate, din microstudii.
Legat de serviciile psihosociale, este, într-adevăr, o mare nevoie pe acest segment. Casa decontează în acest moment serviciile furnizorilor de servicii medicale și se pot adăuga și acestea la nivel de servicii conexe actului medical. Cadrul legislativ este cumva limitativ în acest moment. Avem nevoie de o discuție reală privind sursele de finanțare pentru aceste tipuri de servicii. De altfel, am și anunțat un prim demers. De la începutul lunii iulie 2021, CNAS va începe consultări ample cu principalii actori din sistemul de sănătate privind optimizarea traseelor pacienților. Desigur, demersul se va referi și la pacientul oncologic, pentru a vedea exact care sunt lipsurile în acest moment și pentru a identifica soluțiile pe termen scurt și pe termen mediu, pentru a le putea remedia. Vom pune toți factorii în fața unor decizii pe care va trebui să și le asume: ce putem face acum și pentru cine. Nu se va putea face totul dintr-odată, însă trebuie găsită o soluție pentru ca pacienții oncologici să aibă acces la serviciile psihosociale.
de Valentina Grigore
