La nivel național, sunt prea puține unități medicale dedicate aspectelor de neurorecuperare, a atras atenția prof. dr. Dafin Mureșanu în cadrul Conferinței regionale est-europene EFNR-WFNR dedicată neuroreabilitării.
Potrivit specialistului, ”partea deficitară este legată de descărcarea a tot ceea ce înseamnă sarcina din sisteme și structura de gestionare a pacienților în acut, deci de pe secțiile de neurologie. Avem nevoie de o continuitate și un transfer al acestor pacienți într-un sistem care să poată să gestioneze lucrurile în continuare. În foarte puține locuri funcționează acest lucru și suntem în curs de a așeza aspecte legate de neurorecuperare la locul lor în cadrul Strategiei naționale pentru boli cardio și cerebrovasculare, unde va fi descris acest proces mult mai bine. Sunt unități în care acest deziderat este bine servit (Spitalul Colentina, Spitalul Universitar de Urgență București sau Ro-Neuro Cluj), dar e prea puțin pentru a crea o masă critică de schimbări. Este nevoie de o ordonare a părții de recuperare ghidată de către structurile comunitare. Pacienții aceștia trebuie să fie sprijiniți în instituții, într-o zonă care nu depinde neapărat de bugetul Ministerului Sănătății, ci de bugetele locale. De asemenea, trebuie dezvoltată asistența la domiciliu”.
Conferința regională are scopul de a crea interacțiune vizavi de dezvoltarea societăților naționale și a grupurilor dedicate aprofundării și dezvoltării neurorecuperării/ neuroreabilitării în zona de est a Europei.
”În acest moment, în România, procentul de nevoie neacoperită în neurorecuperare este în jur de 60-70%. Resursa umană în acest domeniu trebuie dezvoltată, politicile trebuie schimbate. Suntem într-o etapă în care producem schimbări importante care vor fi de mare folos pacienților noștri din toate punctele de vedere. În tot procesul, de la prevenție până la recuperare, sperăm să producem un efect important prin această strategie națională pe care o vom avea elaborată până la sfârșitul anului 2023”, a mai afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabiltării (SSNN). Specialistul a primit Premiul Carol Davilla – pentru Medicină în cadrul primei ediții a Galei Elitelor Bistrițene.
Resursa umană
Cea mai importantă povară în cadrul bolilor neurologice este reprezentată de accidentul vascular cerebral, patologie care presupune o pregătire specifică a resursei umane.
Deși pentru partea de tratament al AVC lucrurile stau bine – există o rețea de 46 de spitale care pot oferi tromboliză și a crescut cu două numărul centrelor care pot oferi trombectomie, pe partea de neurorecuperare sunt necesare îmbunătățiri. În plus, există nenumărate alte afecțiuni neurologice (Parkinson, Alzheimer, etc) care necesită forme de neuroreabilitare specifice, iar resursa umană devine o problemă.
”Neurorecuperarea trebuie să aparțină neurologului.Neurologia este o specialitate subdimensionată ca număr de pregătire. Sunt 1.285 de neurologi în toată România și cu o distribuție relativ inegală, cu o concentrare mare în centre universitare cu tradiție (București, Cluj, Timișoara, Iași), dar sunt județe (cum ar fi Ialomița, Călărași, Caraș-Severin, Tulcea) care au doar 1 sau 2 neurologi la populații similare cu ale județului Bistrița, de exemplu. Aceste aspecte trebuie rezolvate prin Planul național de boli cardio și cerebrovasculare”, a afirmat prof. dr. Cristina Tiu, președinte Societatea de Neurologie din România.
Educația, o necesitate
Medicii au mai atras atenția că, în managementul afecțiunilor neurologice, foarte importantă este educația populației, a pacienților, dar și a cadrelor medicale. ”Mulți nu înțeleg că există această recuperare neurologică sau nu cred că se poate face. Există și multe cadre medicale care sigur n-au experiența evaluării neurologice. Deficitele neurologice pot fi extrem de variate, iar dacă nu știi să măsori, n-ai cum să știi să recuperezi. Avem nevoie și de program educațional dezvoltat prin universitățile de Medicină. Ar fi nevoie de un atestat de studii complementare care să fie un pas înainte în educație”, a completat prof. dr. Bogdan Popescu, medic primar neurologie, Spitalul Clinic Colentina.
În cadrul unității medicale există un compartiment de recuperare neurologică cu 15 paturi și cu personal de recuperare. ”După ce pacientul parcurge etapa de spitalizare pentru accident vascular cerebral acut, trebuie să poată continua cu această recuperare imediat în post-acut, pentru că altfel pierde fereastra în care ar fi putut să recupereze cel mai mult. Diferența este în calitatea vieții: un pacient recuperat care să poată să meargă versus un pacient care rămâne imobilizat în cărucior”, a mai afirmat specialistul.
Conferința regională est-europeană EFNR-WFNR dedicată neuroreabilitării a reunit peste 200 de experți în domeniul neurologiei și al cercetării științifice medicale. Printre principalele teme integrate în programul Conferinței Regionale se numără: aspecte farmacologice privind recuperarea funcțională în leziuni cerebrale post-acute, concepte actuale privind cercetarea și practica clinică în neurorecuperare, declinul cognitiv post accident vascular cerebral, evoluții recente în tratamentul leziunilor cerebrale traumatice, rolul motivației în neuroreabilitare, neuroreabilitarea asistată de inteligența artificială în cazul pacienților cu AVC sau tratamentul imunomodulator în cazul pacienților cu scleroză multiplă.
