
Interviu cu Gheorghe Tache, președintele Asociației Transplantaților din România
„În fiecare moment putem dărui viață! În fiecare clipă, un semen aflat în suferință ar putea primi o nouă șansă! Noi, oamenii, ne amintim de procesul de transplant de grefe vitale doar atunci când destinul ni se frânge brusc, iar singura noastră șansă la viață se rezumă la ceea ce medicina modernă a reușit să descopere, să dezvolte și să implementeze în ultimele decenii: transplantul de organe”, declara Gheorghe Tache, președintele (Asociației Transplantaților din România (ATR), înaintea conferinței „Transplantul, pacientul pre- și posttransplant și viața cotidiană a acestuia”. Trebuie reținut faptul că în anul 2017, România a avut 65 de donatori în moarte cerebrală, ceea ce înseamnă o rată de 3,25 de donatori la un milion de locuitori, potrivit datelor oficiale publicate de Agenția Națională de Transplant. În 2018, 55 de donatori de organe în moarte cerebrală s-au înregistrat în România dintr-un total de 160 de potenţiali donatori. În total, au fost realizate 102 transplanturi renale, 46 de ficat, 3 de plămâni şi 5 de cord. „În 2018, s-a realizat primul transplant pulmonar în România, iar finalul acestui an va aduce noutăți în domeniul transplantului. În decembrie, va fi pusă în transparență decizională legea transplantului și vă rog să fiți alături de noi pentru a susține acest proiect”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății, cu prilejul aceleiași conferințe organizate de ATR. Despre problemele celor care au nevoie sau au beneficiat de un astfel de procedeu medical, am vorbit cu domnul Gheorghe Tache, președintele ATR.
Care este obiectivul conferinței naționale „Transplantul, pacientul pre- și posttransplant și viața cotidiană a acestuia”, organizată de ATR?
Organizăm acest eveniment la sfârșitul fiecărui an având ca obiectiv prezentarea unei sinteze a ceea ce noi, ca asociație, am realizat pe linia promovării și apărării drepturilor pacienților cu nevoi de transplant, dar și cu transplant, precum și ce ne propunem să facem în anul viitor astfel încât accesul la servicii medicale, la tratament și la protecție socială să fie cât mai bine conturat și garantat membrilor asociației. În acest sens, am invitat la conferință reprezentanții și factorii de decizie de pe toate palierele activității de profil.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă acum pacienții care au avut un transplant?
Problema cea mai acută cu care ne confruntăm este cea pe linia protecției sociale. Conform normelor metodologice în vigoare, nu toți pacienții beneficiază de acest drept legal. În acest sens, am făcut și un demers, care se află pe masa de lucru a Ministerului Sănătății, pentru că ne dorim ca pacientul în stare pre- si posttransplant să beneficize de o interpretare corectă și de o încadrare unitară în materie de handicap. Aceasta, deoarece acum sunt o serie de disfuncționalități, chiar discrepanțe, foarte mari, în sensul că unii beneficiază de acest drept, alții nu. Acest lucru se întâmplă și ca urmare a faptului că actul normativ menționat dă posibilitatea celor din comisia de evaluare să facă o interpretare subiectivă. Pentru a putea beneficia de drepturile legale ce li se cuvin, pe mai mulți colegi a trebuit să îi ajutăm să acționeze în justiție în vederea obținerii drepturilor legale cuvenite. Pentru a face o corecție clară în vederea aplicării unitare a drepturilor legale pe linie de protecție socială a membrilor noștri, am înaintat un proiect de ordin Ministerului Sănătății care sperăm să fie rezolvat într-un termen cât mai scurt posibil. O altă problemă o reprezintă asigurarea continuității medicației imunosupresoarelor, în sensul că din momentul în care un pacient depune rețeta la farmacie și până în momentul în care obține medicamentele solicitate trece o perioadă mare, chiar și de săptămâni, fapt care îl pune pe pacient în imposibilitatea de a-și continua tratamentul.
În acest sens, am creat un plan de lucru la nivelul fiecărui județ pentru ca atunci când un coleg de al nostru, dintr-un județ anume, se întâmplă să ajungă într-o astfel de situație nedorită, el să poată să-și continue tratamentul prin a se împrumuta de la alți colegi de pe raza județului respectiv. Dacă nu se găsesc medicamentele respective la nivel de județ, atunci apelează la noi, la asociație, și îl ajutăm.
Când ați avut nevoie de sprijin din partea autorităților, ați găsit înțelegerea necesară?
Da! În mod deosebit, în etapa actuală la Ministerul Sănătății. În decursul timpului, din cauza faptului că exista o fluctuație mare la conducerea acestei instituții, se întâmpla să reluăm procesul cu fiecare ministru nou-numit și să luăm practic lucrurile de la început. De aceea suntem într-o continuă colaborare și într-o continuă apărare a acestor drepturi ale noastre.
Care este prioritatea numărul unu a ATR, în acest moment?
Creșterea numărului de donatori! Asta ne dorim cel mai mult. Pentru că sunt foarte mulți pacienți în fază critică a căror viață atârnă de un fir de păr. Dacă nu găsesc acum un donator, ei mor! De aceea facem și aceste conferințe, unde invităm decidenții și medicii specialiști, deoarece vrem să colaborăm și să găsim împreună cele mai bune soluții la problemele noastre. Asociația face campanii de conștientizare a populației cu privire la caracterul legal și benefic al actului donării, având rezultate importante. Este foarte important ca aceste campanii să aibă un caracter de continuitate și să se facă printr-un efort conjugat al tuturor celor abilitați. Împreună cu medicii specialiști și cu medicii de familie, cu reprezentanții presei și cu alte structuri, dacă ducem o campanie organizată și cu un mesaj clar pentru oameni, vom reuși revigorarea acestei activități! Ne bucură totuși faptul că populația dorește să doneze. Din campaniile pe care le facem în rândul publicului larg, rezultă faptul că 80% din oameni doresc să doneze. Este un răspuns foarte bun, care ne încurajează în demersurile noastre de a continua astfel de campanii. Problema numărul unu rămâne lipsa de informare a oamenilor, pentru că omul nu știe ce trebuie să facă, nu știe cum trebuie să procedeze în astfel de situații. Atunci când nu știe ce trebuie să facă, se retrage și refuză. Cei mai buni mesageri în astfel de campanii sunt pacienții care au beneficiat de un transplant, pentru că oamenii sunt dornici să audă și să înțeleagă de la noi care sunt beneficiile și rezultatele actului donării.
Autor: Bogdan Guță